"Mrs. Kovesi, come here"

Folosindu-și autoritatea dată de Constituție, CCR a reușit să înfrângă logica. Decizia CCR din 30 mai 2018 a anulat de facto o arhitectură decizională sănătoasă din legislația (Constituția) României. Arhitectura decizională despre care vorbesc este: Ministrul Justiției propune, CSM dă aviz consultativ, Președintele decide. Această arhitectură a deciziei împărțea puterea de decizie în trei astfel încât: (a) niciun decident să nu aibă puterea totală și (b) să forțeze decidenții să negocieze sau măcar să discute despre conducerea parchetelor (procurorilor cu funcții de conducere).

Desigur, poate această arhitectură decizională nu duce întotdeauna la rezultate sau decizii perfecte. Dar, prin împărțirea puterii de decizie și implicita forțare a negocierii între decidenți, cu siguranță evita decizii foarte proaste.

Când vine vorba despre decizii, atât la nivel individual, cât și instituțional, este mult mai important să nu iei decizii dezastruoase decât să iei decizia perfectă.

Decizia CCR din 30 mai 2018 a „pus cruce" ideii de împărțire a puterii de decizie între decidenți și a ideii de negociere între decidenți. Mai mult, aceeași decizie a golit de sens textul de lege care statua arhitectura decizională mai sus menționată.

Dacă puterea de decizie este doar la nivelul ministrului Justiției, atunci ceilalți actori pe care legea îi menționează sunt reduși la a avea roluri de figuranți. Este evident că rolul Președintelui României este redus la cel de „trepăduș" care doar semnează ce a decis ministrul. E ca și când într-o armată generalul ajunge doar să semneze decizia luată de un locotenent.

Ceea ce mulți comentatori au omis este reducerea rolului CSM la cel de comentator de fotbal care își dă cu părerea după ce meciul s-a încheiat. Dacă decizia este la ministrul Justiției, atunci pe ce mai dă CSM-ul aviz consultativ? Logic ar fi ca avizul consultativ din partea corpului profesional să informeze decizia decidentului final - Președintele, conform logicii textului de lege. Dar dacă decizia îi aparține ministrului Justiției și Președintele României doar semnează fără să decidă, ce rol mai joacă avizul consultativ al CSM?

„Codruța, go home"

Fostul ministru al Justiției (cel cu ordonanța 13), deputatul Florin Iordache, a sintetizat decizia CCR în „trei cuvinte: Codruța, go home”.

Ca imigrant român în SUA, îndrăznesc să spun: „Mrs. Kovesi, come here in America”. Atunci când nu va mai fi procuror șef al DNA, doamna Kovesi va putea umple amfiteatre la cele mai prestigioase universități de drept din SUA, va putea publica lucrări atât profesionale pe subiectul luptei anticorupție, cât și cărți despre povestea sa personală ca femeie de carieră care s-a luptat cu corupția într-o țară profund conservatoare și care nu duce lipsă de corupție.

N-aș vrea să se înțeleagă că în America umblă câini cu covrigi în coadă. Dar, dacă politicienii de la putere și instituții care par să-și fi pierdut busola îi vor spune doamnei Kovesi că „nu are valoare" în România, este foarte probabil că doamna în cauză să aibă deschise oportunități pentru a-și demonstra valoarea pe alte meleaguri.