Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

"Mrs. Kovesi, come here"

Laura Codruța Kovesi - Inquam

Folosindu-și autoritatea dată de Constituție, CCR a reușit să înfrângă logica. Decizia CCR din 30 mai 2018 a anulat de facto o arhitectură decizională sănătoasă din legislația (Constituția) României. Arhitectura decizională despre care vorbesc este: Ministrul Justiției propune, CSM dă aviz consultativ, Președintele decide. Această arhitectură a deciziei împărțea puterea de decizie în trei astfel încât: (a) niciun decident să nu aibă puterea totală și (b) să forțeze decidenții să negocieze sau măcar să discute despre conducerea parchetelor (procurorilor cu funcții de conducere).

Desigur, poate această arhitectură decizională nu duce întotdeauna la rezultate sau decizii perfecte. Dar, prin împărțirea puterii de decizie și implicita forțare a negocierii între decidenți, cu siguranță evita decizii foarte proaste.

Când vine vorba despre decizii, atât la nivel individual, cât și instituțional, este mult mai important să nu iei decizii dezastruoase decât să iei decizia perfectă.

Decizia CCR din 30 mai 2018 a „pus cruce" ideii de împărțire a puterii de decizie între decidenți și a ideii de negociere între decidenți. Mai mult, aceeași decizie a golit de sens textul de lege care statua arhitectura decizională mai sus menționată.

Dacă puterea de decizie este doar la nivelul ministrului Justiției, atunci ceilalți actori pe care legea îi menționează sunt reduși la a avea roluri de figuranți. Este evident că rolul Președintelui României este redus la cel de „trepăduș" care doar semnează ce a decis ministrul. E ca și când într-o armată generalul ajunge doar să semneze decizia luată de un locotenent.

Ceea ce mulți comentatori au omis este reducerea rolului CSM la cel de comentator de fotbal care își dă cu părerea după ce meciul s-a încheiat. Dacă decizia este la ministrul Justiției, atunci pe ce mai dă CSM-ul aviz consultativ? Logic ar fi ca avizul consultativ din partea corpului profesional să informeze decizia decidentului final - Președintele, conform logicii textului de lege. Dar dacă decizia îi aparține ministrului Justiției și Președintele României doar semnează fără să decidă, ce rol mai joacă avizul consultativ al CSM?

„Codruța, go home"

Fostul ministru al Justiției (cel cu ordonanța 13), deputatul Florin Iordache, a sintetizat decizia CCR în „trei cuvinte: Codruța, go home”.

Ca imigrant român în SUA, îndrăznesc să spun: „Mrs. Kovesi, come here in America”. Atunci când nu va mai fi procuror șef al DNA, doamna Kovesi va putea umple amfiteatre la cele mai prestigioase universități de drept din SUA, va putea publica lucrări atât profesionale pe subiectul luptei anticorupție, cât și cărți despre povestea sa personală ca femeie de carieră care s-a luptat cu corupția într-o țară profund conservatoare și care nu duce lipsă de corupție.

N-aș vrea să se înțeleagă că în America umblă câini cu covrigi în coadă. Dar, dacă politicienii de la putere și instituții care par să-și fi pierdut busola îi vor spune doamnei Kovesi că „nu are valoare" în România, este foarte probabil că doamna în cauză să aibă deschise oportunități pentru a-și demonstra valoarea pe alte meleaguri. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Codruța președinte!!
    • Like 0
  • Eu cred ca doamna Kovesi trebuie sa devina presedintele Romaniei si Iohannis trebuie sa conduca o coalitie de opositie la urmatoarele alegiri. Sa salvam Romania de borfasi si hoti.
    • Like 2
  • Nu stiu, poate avem nevoie de dictatura pentru ca acei romani care sunt de acord ca PSD sa ingenuncheze justitia sa realizeze pe cine au adulat. Dar nici atunci nu vor pricepe....PSD e in stare sa manipuleze masele ca in Coreea de Nord, sa urasca vestul si tot ce inseamna libertate....pe oameni daca stii cum sa-i educi faci din ei masini de rautate si prostie
    • Like 4
    • @ Adriana Negruti
      De acord, mai ales când acești oameni de care pomeniți sunt formați din OMUL NOU construit în cele mai mici detalii cu perseverență și cu îndârjire din 1945 încoace de către înaintașii lui Ion Iliescu... Omul nou a trăit în dictatură, s-a obișnuit cu ea, a învățat să se DESCURCE, nu se sperie de lipsa democrației, chiar îi place absența acesteia... Nu știe să fie liber, să gândească liber, să-și ceară drepturile... Pentru că a fost învățat că NU ARE DREPTURI... NICI UNUL... PSD&co are tot interesul să mențină acest om în starea în care este... De sărăcie și de incultură... Situația în care se află România în acest moment este foarte gravă... Și parcă fără speranță... Cei care gândesc cu capul lor sunt foarte puțini...
      • Like 3
    • @ Cornelia Elena Topala
      Foarte bine spus.Durerea ca lucrurile sunt astfel poate va duce la o noua revolutie. NUMAI CA SUNT PREA MULTI OAMENI DE SPECIA DE CARE VORBITI. Cei cu care s-ar putea face treaba au plecat din tara. De-ar putea decide mai multi sa vina inapoi...Din pacate lucrurile au evoluat mult prea mult in rau...
      • Like 4
  • Poate ne spune autorul cum se numesc/revoca procurorii sefi prin SUA si alte tari 'de democratie pline'.
    • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Inainte de ironie poate ar trebui sa intelegi prima parte a articolului .... "arhitectura decizionala" , "impartirea puterii de decizie", "negociere". Suna cunoscut?

      Poate wikipedia? Google? Sau asteptam ca cineva de la vreun post te televiziune sa ne explice 'impartial' cum stau lucrurile?
      • Like 4
    • @ Voicu Nicolae
      SUA nu are o sistema de democratia parlementara, Este o sistema de guvernare cu trei ramuri egale: congresul, presedinte si curte constitutionala. Președintele numește departamentul de justiție care numește procurorul.
      • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult