Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Munca nu se oprește când se încheie programul: 5 modalități pentru a trasa niște limite profesionale mai sănătoase

telemunca - mama si copil - Foto Guliver/Getty Images

Trebuie să recunoaștem, e o situație cu care ne confruntăm frecvent, iar dacă traversăm perioade aglomerate sau suntem foarte ambițioși din fire, munca nu se oprește nici măcar când se încheie ziua.

Dacă până nu de mult asta numeam mulți dintre noi normalitate, iată că acum începem să acordăm atenția cuvenită sănătății noastre mintale și fizice, cu accent pe modul în care munca excesivă sau lipsa unui echilibru între odihnă și muncă ne poate afecta, pe termen lung.

Limitele pot fi sănătoase uneori și chiar mai sănătos e să le și respectăm, atunci când simțim o lipsă de armonie între timpul acordat vieții profesionale și timpul destinat celei personale. Nu există o rețetă anume pentru toți, de eliberat și de urmat întocmai, însă există unele metode ce au toate șansele să ne sprijine în acest demers complex care e echilibrul.

Ia pauze

Pe cât de simplu sună, pe atât de străin e conceptul de pauză, pentru mulți dintre noi. Deseori asociat cu sentimentul de a rămâne în urmă, pauza începe să capete noi valențe și în societatea noastră, atunci când vorbim de muncă. Cert e că se impune, cu siguranță, în momentul în care simți că e prea mult sau când te încearcă un sentiment de groază și nemulțumire constante cu privire la jobul tău. Fie că e o vorba de o zi, o săptămână sau luni, a-ți lua momente de respiro nu numai că te vor ajuta să te reîntorci la muncă productiv, dar îți vor da noi perspective, pe care deseori riști a le omite, prins în rutina zilnică.

Limitează orele de lucru la... orele de lucru

Mail-uri, mesaje peste program, nimic nou până aici. Au fost și vor mai fi, cu siguranță momente în care simți nevoia de a răspunde prompt și a fi acolo atunci când jobul o cere, indiferent de oră. Însă respectul celorlalți pentru orele tale începe cu respectul propriu pentru timpul tău liber. Cu alte cuvinte, dacă ne dorim un echilibru și păstrarea plăcerii de a face munca aleasă, timpul destinat refacerii fizice și mintale este esențial. Așadar, încearcă, pe cât posibil, să nu îți obișnuiești echipa cu a răspunde la orice oră din zi sau noapte, în afara programului de lucru.

Comunică atunci când simți că e prea mult

Nu ar trebui să așteptăm instalarea burnout-ului, pentru a ne simți confortabil să purtăm o discuție deschisă cu managerul nostru. Nu de puține ori, avem impresia că nu facem destul sau că eforturile noastre de a livra cât mai mult și cât mai rapid nu sunt de ajuns. Comunicând, putem primi atât feedback constructiv cu privire la modul în care ne desfășurăm munca - dincolo de propria percepție - precum și sfaturi de prioritizare a anumitor taskuri. Dacă volumul de muncă se dovedește prea mult și așa, putem aduce în discuție nevoia de a mări echipa.

Fii realist

Probabil ai făcut sute de liste zilnice cu lucruri de făcut de-a lungul timpului, dar de câte ori ai încheiat ziua cu toate taskurile bifate? Setându-ți un număr mai mic de obiective zilnice, care pot fi atinse în mod realist te ajută, nu numai să ai la final de zi o oarecare împlinire, dar și reduce considerabil procrastinarea.

Astfel, scazi în mod real șansele de a fi încărcat cu un stres neproductiv, care te împinge uneori la a amâna taskuri.

Fii blând cu tine

Nu, nu ești o persoană rea sau leneșă dacă spui nu, din când în când. De multe ori, ne înhămăm la o sumedenie de proiecte și activități, dorind fie să ajutăm, fie să ne menținem activi și relevanți în domeniul nostru. Dar tot deseori, ajungem să fim copleșiți de taskurile înghesuite pe lista noastră zilnică. Mai mult, riscăm să nu acordăm atenția și concentrarea dorite pentru a face lucrurile așa cum trebuie.

Așadar, analizează cât poți de des workload-ul propriu, mai ales înainte de a prelua noi atribuții sau a spune da unor noi proiecte. Astfel te asiguri că orele de lucru vor fi respectate, fără a fi nevoie să lucrezi peste program.

A trasa limite profesionale sănătoase, atât pentru cei din jur, cât și pentru tine însuți nu e un alt punct de bifat pe lista lucrurilor de făcut, iar asta din simplul motiv că reprezintă un aspect de șlefuit în timp, o muncă permanent în progres cu tine, cu aspirațiile tale și cu miturile cu care am crescut, legate de muncă și succes. A seta limite profesionale sănătoase nu înseamnă că ai o atitudine neprofesională, că ești leneș sau mai puțin ambițios decât colegii. E despre a te ține departe de burnout, a te păstra productiv pe termen lung și a reuși să te bucuri, în aceeași măsură de munca pe care ai ales să o faci, precum și de timpul tău liber.

Cred că putem spune că acum, poate mai mult ca oricând, avem nevoie cu toții să redăm importanța acestor limite, într-un efort de a ne găsi echilibrul și totodată a sprijini propria performanță, pe termen lung.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ff "dragut" articolul, numai ca cel care l a scris e un teoretician care nu a lucrat niciodata intr o multinationala si care nu stolie presiubea la care esti supus. In plus, daca nu iti convine, altul la rand,pe bani muuult mai putini, romaniii prosti si fara coloana vertebrala....in rest totul Ok!!!!
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult
sound-bars icon