Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Nature: Cum se pot redeschide școlile în siguranță în timpul pandemiei. Măștile, numărul mic de elevi și igiena sunt importante, dar este esențială o răspândire redusă a virusului în comunitate

scoala  - Coreea de Sud

Foto Xinhua/Avalon.red / Avalon Editorial / Profimedia

La școlile din Coreea de Sud, copiii își mănâncă prânzurile în tăcere, în fața unor ecrane de plastic care îi separă de prietenii lor. Poartă măști, cu excepția cazului în care practică distanțarea socială, în curtea școlii. Temperatura corpului le este verificată de două ori în fiecare dimineață - mai întâi acasă și din nou la porțile școlii.

Aceasta ar putea fi noua realitate pentru milioanele de copii din întreaga lume, scrie Nature. Vacanța de vară se încheie în emisfera nordică, iar în locuri precum Statele Unite, Regatul Unit și unele țări europene care au închis școlile în timpul pandemiei de coronavirus, guvernele dezbat când și cum să deschidă școlile. Un număr tot mai mare de studii arată că există modalități de a face acest lucru în siguranță. Cheia este vigilența asupra igienei și distanțării fizice, un răspuns rapid al departamentelor de sănătate publică pentru a stopa răspândirea oricăror infecții și, cel mai important, niveluri scăzute de răspândire virală în comunitate.

„Unele țări din Asia, în special Coreea de Sud, oferă un model bun pentru modul în care în școli se poate face predare față în față în timpul pandemiei”, spune Zoë Hyde, un epidemiolog la Universitatea Australia de Vest din Perth.

Dar cercetătorii spun că dacă școlile sunt deschise înainte ca transmisia virusului în comunități să atingă niveluri scăzute, cazurile de Covid-19 se vor înmulți.

Mediu cu risc ridicat

Școlile pot fi locuri cu risc ridicat, spune Young June Choe, medic pediatru și epidemiolog la Universitatea Hallym din Chuncheon, Coreea de Sud. Copiii sunt adesea înghesuiți în săli slab ventilate timp de opt ore sau mai mult, spune el. Copiii vin din tot cartierul, unii vin cu transportul public, alții aduși cu mașina de părinții lor.

Dacă școlile se redeschid în zonele cu un nivel ridicat de transmitere în comunitate, focare majore sunt inevitabile și decesele vor avea loc în comunitate

La începutul pandemiei, se părea că virusul ar afecta copiii diferit, comparativ cu adulții. Deoarece copiii aveau simptome mai ușoare, s-a presupus că ar putea fi mai puțin infecțioși. Dar acum există dovezi despre copiii că pot răspândi virusul la alte persoane, în special celor cu care trăiesc în aceeași gospodărie. Mai multe studii arată că odată ce copiii sunt infectați, nu sunt mai puțin contagioși decât adulții.

„Dacă școlile se redeschid în zonele cu un nivel ridicat de transmitere în comunitate, focare majore sunt inevitabile și decesele vor avea loc în comunitate”, spune Hyde. Dovezi în acest sens pot fi văzute în focarele sporadice și cazurile precum cele de la un liceu din Israel și într-o tabără din Statele Unite.

Distribuție scăzută în comunitate

Studiile efectuate în Coreea de Sud, Europa și Australia arată că școlile se pot deschide în siguranță atunci când transmisia virusului în comunități este scăzută. Copiii din Coreea de Sud au revenit în sălile de clasă la jumătatea lunii mai, când cazurile confirmate zilnic au scăzut la sub 50 - echivalentul a aproximativ un caz la un milion de oameni. Chiar și cu o rată de transmisie atât de scăzută, guvernul a introdus măsuri pentru a controla răspândirea virală, cum ar fi deschiderea etapizată a școlilor, începând cu liceele și apoi școlile de gimnaziu. La școlile mai mari sau în zonele în care cazurile s-au inmultit, au participat doar o parte din elevi. Când cineva a fost testat  pozitiv la coronavirus, predarea a devenit online.

O analiză a cercetătorilor din Seul nu a constatat nicio creștere bruscă a cazurilor de COVID-19 în rândul copiilor cu vârsta de 19 ani și mai mici în cele 2 luni de la redeschiderea școlilor. Și datele guvernamentale raportează că doar 1 din cei 111 copii de vârstă școlară care au fost testati pozitiv între mai și iulie au luat infecția la școală. Majoritatea au fost infectati de membrii familiei sau din alte locații. „Mesajul este că, cu politici corecte, putem controla transmiterea virusului în școli într-un cadru de transmitere scăzută in comunitate”, spune Choe. "Nu există o rețetă specială care să facă Coreea unică."

Un sondaj realizat de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a constatat, de asemenea, că redeschiderea școlilor de la mijlocul lunii mai în mai multe țări europene nu a fost asociată până acum cu o creștere semnificativă a transmiterii în comunitate.

Statul New South Wales (NSW) din Australia a închis parțial școlile în vârful epidemiei de acolo, în martie, dar a ținut centrele de zi deschise. 

Kristine Macartney, directoarea Centrului Național al Australiei pentru Cercetări și Supraveghere în domeniul Imunității din Sydney, și colegii ei au analizat datele de la școli și centre de îngrijire de zi între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lunii aprilie. Școlile au rămas deschise pentru copiii lucrătorilor din domeniul sănătății sau celor fără alternative.

În perioada de studiu, statul a înregistrat o medie de 193 de cazuri pe zi - 24 la un milion de oameni - dar 58% dintre cazuri au fost în călători care se întorceau din strainatate. Macartney și colaboratorii ei au descoperit că doar 25 din cele 7.700 de școli sau centre de îngrijire de zi au raportat o infecție primară în perioada de studiu. Dintre aceste cazuri, doar patru au avut transmitere continuă.

Macartney subliniază că rezultatele trebuie să fie privite în contextul reacției puternice a statului în domeniul sănătății publice. NSW a menținut niveluri ridicate de testare în cadrul populației, a identificat rapid cazurile și a pus în aplicare urmărirea contactelor, iar granițele statului au fost închise, cu aplicarea strictă a carantinării. „Dacă transmisia ar avea loc necontrolată în comunitate, suntem siguri că virusul s-ar răspândi în școli”, spune Macartney, menționând că, în cazul unei creșteri recente de cazuri din statul vecin Victoria, au fost identificate focare în școli. „Acest virus va profita de orice fisură din armură”, spune ea.

Săli de clasă înghesuite

În locurile unde există o răspândire comunitară continuă, școlile și taberele au devenit zone de focare majore. Virusul s-a raspandit intr-o tabără peste noapte în statul american Georgia, la jumătatea lunii iunie. În prima zi de tabără, Georgia a raportat 993 de cazuri noi de COVID-19. Cei din tabara dormeau în camere cu până la 26 de persoane, nu purtau măști și cântau in fiecare zi. Trei sferturi din cei 344 de participanți testați au fost pozitivi pentru SARS-CoV-2.

Un alt focar mare a fost detectat într-un liceu din Ierusalim, Israel, la 10 zile după ce toate școlile s-au redeschis la mijlocul lunii mai. Au fost în jur de 127 de cazuri raportate pe zi în țară, la începutul lunii mai, când unii copii au început să se întoarcă la școală - echivalentul a 15 cazuri la un milion de oameni.

Întrucât temperaturile au depășit 40 grade Celsius, adolescenții au stat în clase cu aer condiționat, cu peste 30 de colegi de clasă, fără măști. Focarul a afectat 153 de elevi și 25 de membri ai personalului, precum și 87 de frați, părinți și prieteni ai celor afectați.

Mediul școlar poate crește, de asemenea, riscul unei extinderi ulterioare în comunitate. La jumătatea lunii martie, o școală mare din Santiago, Chile, a avut un focar important la doar nouă zile după ce țara a detectat primul caz de COVID-19. Școala avea peste 30 de copii într-o clasă și gazduise întâlniri părinți-profesori. Cercetătorii au detectat anticorpi SARS-CoV-2 la 10% dintre elevi și la 17% din personal atunci când au fost testați, aproximativ două luni mai târziu.

Focarele din școlile din Israel și Chile sugerează că numarul mare de copii in clasă ar putea juca un rol în transmiterea în școli, spune Edward Goldstein, un epidemiolog specializat in boli infecțioase la Harvard T.H. Chan School of Public Health in Boston, Massachusetts.

Școlile ar trebui să implementeze măsuri pentru o distanțare rezonabilă, prin împărțirea copiilor în schimburi de dimineață și după-amiază, pentru a reduce numărul de copii într-o sală de clasă, de exemplu și prin măsuri care să prevină aglomerarea de părinți și profesori la intrările și ieșirile din școlii, spune Miguel O'Ryan, cercetător in domeniul bolilor infecțioase pediatrice la Universitatea din Chile din Santiago, care a condus studiul efectuat in școala din Santiago.

Dacă școlile se redeschid în zone cu o rată ridicată de transmitere a virusului în comunitate, va fi deosebit de importantă purtarea măștilor, numărul redus de elevi în clase, spălarea mâinilor, testarea și urmărirea atenta a stării de sănătate a copiilor, spun cercetătorii. „Dacă ne întoarcem la școli așa cum erau înainte, atunci vom avea probleme”, atentionează aceștia.  

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Erau lucruri care se puteau face in aceasta perioada de hiatus. Cum ar fi:

    1. Identificarea la nivel de comuna a unor spatii neutilizate care ar putea fi folosite ca sali de clasa. De exemplu, sali de sport, cinematograful comunal. Ar fi multe.

    2. Conectarea acestor spatii la Internet, si dotarea lor cu banci, doua trei proiectoare, si planse de proiectie, daca nu si casti Bluetooth pentru elevi.

    3. Identificarea unei metode de transport a copiilor din satele limitrofe catre aceste hub-uri.

    4. Calculul unei metode de rotatie a claselor, astfel incat copiii sa ajunga la ore, chiar virtual.

    5. Agregarea profesorilor/invatatorilor de pe raza comunei intr-un singur spatiu. Din nou, asigurandu-le transportul, dar nu neeaparat accesul la net de acasa.

    6. Rotatii mai scurte de doua saptamani online, doua offline. Ar merge si 1/1, sau chiar, de ce nu, rotatie zilnica.

    Dar la asta, si la multe altele, trebuia sa incepem sa ne gandim in martie-aprilie-mai. Autoritatile locale si inspectoratele judetene ar fi trebuit sa munceasca un pic.

    Beneficiile ar fi fost -

    1. Guvernul nu trebuie sa cumpere tablete sau sa asigure accesul la net pentru fiecare elev sau profesor. Castile cu Bluetooth sunt ideea mea maiastra (ca sa putem avea mai multe ore predate in acelasi timp), insa oricum costa mult mai putin decat o tableta, si copiii nu le iau acasa.

    2. Guvernul nu poate sa creeze o infrastructura de acces la Internet sau transport pe care nu a fost, de fapt, in stare sa o creeze in decenii. Daca ar functiona pe un model de hub-and-spoke, ar trebui sa lucreze la 100 de cladiri per judet, nu la zeci de mii de locuinte care nu au nici macar apa potabila.

    Nimeni nu poate cere oricarui guvern sa creeze lucruri magice peste noapte. Nu am nici o intentie de a politiza acest mesaj.

    Stiu ca vor exista critici de tipul:

    1 - Cum ar fi fost igienizate/incalzite aceste spatii?

    2 - Cum ar putea fi pusa in functiune o retea de transport local, in zone in care copiii oricum inoata prin glod pana la genunchi?

    3 - O rotatie mai scurta nu poate insemna un risc mai mare pentru educatori?

    Si, bineinteles:

    4 - Cum stie profesorul ca Gigel a fost atent la clasa?

    Voi raspunde numai criticii prezumtive 4: Educatorul nu stia nici acum cinci ani daca Gigel e atent sau nu.

    Din nou, insa, e mult prea tarziu. La asta trebuia sa se gandeasca Ministerul acum jumatate de an.
    • Like 1
    • @ Maria Zamfir
      Delia MC Delia MC check icon
      Încerc să răspund: planificarea n-a fost punctul forte la români. Înainte planifica statul dar noi am urât din rărunchi planurile cincinale pe care le-am dat bucuroși la gunoi. Nu că omul ar fi fost un maestru al planificării... Asta desigur nu scuză brambureala asta pe ultima sută de metri.

      Totuși măcar ceva: în România internetul e bun și acoperirea acceptabilă. Stăm infinit mai bine ca Germania, unde te bucuri dacă nu ești într-o gaură totală de semnal și ai măcar într-un colț al casei.

      Rețeaua de transport local este un fel de hai să ne facem că facem: ba autobuzele școlare sunt vechi și se defectează într-una, ba nu-i șofer, etc. O inițiativă bună însă eșuată lamentabil.

      Ce-i totuși cu graba asta, să înceapă școala mort-copt? Ce-i cu indicatorul școlar care te face să vezi verde când de fapt e... maro? Am citit discursul președintelui, însă eu n-aș sacrifica vieți nici pentru educație. Asta e, we're in, and it's no way out. Se cere flexibilitate și adaptare, și încă repede. De ce nu indicatori mai prompți și sensibili? Când transmiterea e încă mare iar cifrele nu vor deloc să scadă. Măcar să se fi terminat vânzoleala cu concediile, 2 săptămâni pregătiri, analize, etc. Eu cred că e mare presiunea dar totuși! Mulți părinți își asumă, de la sine putere, să nu-și trimită copiii la școală primele două săptămâni. Le dau dreptate!

      În Coreea de sud e altă mentalitate: au experiența SARS și MERS plus o atitudine de furnici sociale, în sensul cel mai bun al cuvântului. Imediat, fără discuții, masca și tot tacâmul. Românii sunt cu totul altfel, nici mai răi și nici mai buni, însă însușirile noastre acum nu sunt de ajutor, dimpotrivă. Coreenii n-au nimic împotrivă ca ai lor copii să stea în cutiuță, ei reacționează social de la mic la mare. Plus, cu copiii acasă trebuie să stea cineva, asta înseamnă părinți ce nu lucrează, o pierdere.

      Departe de mine politizarea. Însă când văd cum procedează, mă cam ia cu fiori. Deie Domnul să iasă bine, să nu ne trezim cu o cocoașă și mai bombată!
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Problema cu inceputul scolii e tocmai cea mentionata de dumneavoastra - parintii trebuie sa iasa la munca.

      Insa, logic, in scolile unde se face 50-50, nu trebuie sa stea un parinte cu copilul acasa acele doua saptamani? Job-urile unde oamenii pot sa lucreze de acasa nu ar prezenta o problema, dar ce te faci cu parintii care nu pot lucra de acasa? Ca angajatorul roman nu stie ce e ala flexi-time...

      In plus, eu nu traiesc cu iluzia ca anumite feluri de muncitori, cum ar fi zilierii la tara, chiar stateau peste umarul lui Gigel cand facea scoala pe telefon.

      Nici eu nu inteleg graba de a re-deschide scolile, si mi se pare ca treaba cu tabletele e o gluma sinistra. La mine la tara, cum vine Gigel acasa cu tableta, cum i-o ia prompt tata si o joaca la pacanele. Nu vreau sa fiu rea, dar...

      Nici eu nu cred ca trebuiau deschise scolile la hei-rup. Sotul meu ma cearta mereu ca sunt cu: "Si daca.....?" in brate, adica sunt putin prapastioasa. In termeni eleganti, risk averse.

      Insa Ministerul Educatiei a avut timp din martie sa se gandeasca "Si daca NU trece minunea pana in toamna?". Sigur, toti au sperat ca va trece, dar
      uite, nu a trecut. Ca responsabil pentru un domeniu ca educatia, nu poti sa stai in speranta divina toata vara - te pregatesti, asa cum un om normal, cand vede ca e inorat afara isi ia umbrela la el.

      Si eu sper sa nu mai vedem o cocoasa, dar...
      • Like 1
  • Valentin check icon
    Care măşti? Măştile pentru adulţi nu se potrivesc. E acelaşi principiu cu hainele pentru copii. Măştile pentru adulţi atârnă, sunt largi. Nu sunt gândite pentru feţele elevilor. Trebuiesc procurate măşti pentru copii.
    • Like 1
  • Efectivul claselor ar trebui înjumătățit. Soluția logică și posibilă faptic ar fi ca elevii să vină la școală alternativ - o zi unii, apoi ceilalți. Iar profesorii să lucreze și sâmbăta. Ceea ce NU VOR SINDICATELE. Rușine! Și pericol, pentru că, la grămadă, elevii aceștia vor aduce Covid de acasă și le vor da, inclusiv profesorilor!
    • Like 2
    • @ Vladimir Bogdan
      Teodora check icon
      Sunt profesor. Nu am auzit vorbindu-se de a lucra sâmbăta. Și fiți sigur că primii care ar refuza ar fi elevii, nu profesorii.
      • Like 1
  • Problema în România și nu numai este lipsa spațiilor pentru clase cu număr mic de copii și lipsa acută a personalului didactic. Dacă în orașele mari lipsa învățătorilor și profesorilor s-ar putea rezolva oarecum prin suplinitori (ca vai de ei!) în școlile din orașele mici și la sate acest lucru este, practic, imposibil. Iar comportamentul mai mult decât iresponsabil al PSD și al unei părți importante a concetățenilor noștri nu ne dă nici o speranță de reducere a ratei de îmbolnăviri. Și la 1 octombrie ar trebui să înceapă și universitățile! Asta înseamnă transport în comun aglomerat, săli de curs arhipline, cămine/gazde supraaglomerate.
    • Like 2
  • Sunt concluzii de bun simt, e bine ca exista si date care sa le sustina. Sa vedem cum vor fi organizate lucrurile la noi in Romanica.
    • Like 3
    • @ Jonn Jonzz
      Mie nu mi-ar placea sa fie o implementare ca in Coreea de Sud, sincer. S-a facut mult tam-tam pe nevoia de socializare a copiilor si adolescentilor - daca practic il bagi pe fiecare in cutia lui... Mai bine acasa cu pisica.

      Oricum, la noi au aparut deja minuni, cum ar fi scoli care sa fie fully online dar care nu sunt conectate la Internet, deci... La mine la tara, (Dolj/Gorj) se vede clar contrastul intre bogati (Gorjenii) si saraci (periferia Craiovei).

      La Gorj s-au agitat cei care au crescut acolo, si s-a incercat crearea unor spatii (sala de sport a liceului, fosta casa de cultura, curtea gradinitei) la care sa aiba acces, cu masuri de distantare sociala, elevii care nu au net acasa. Cablare structurata, proiectoare, bancute portabile cumparate de la Ikea, chestii, facusem un program de rotatie a claselor care era OK, se oferise un sofer pensionar sa ia copiii de acasa si sa ii aduca inapoi. Nu ca ar fi multi, si nu e nici departe.

      Ca acum doua zile sa ni se spuna ca in acele spatii nu avem aviz tehnic de functionare de la pompieri. (Parca scoala sau liceul au....) Am un amic cu parintii inca in putere pe acolo care se lupta, dar in nici un caz nu se va rezolva pana pe 14, insa parca au asteptat sa facem investitia ca sa ne arate degetul mijlociu.

      La Simnic, toata lumea da din umeri. Dumnezeu cu mila. La Gorj macar e galbena scoala, la Simnic e rosie (adica full on line). De cate ori ma duc pe la bunica paterna, am hot-spot-ul de mobile Wi-Fi cu mine, nici noi nu avem net acasa (ca nu are nimeni, ce-i net-ul asta, prosteste lumea, deci nu tragem fibra, ca nu vrea nimeni). Multumim, Olguta, ca ai decis asta pentru tot cartierul.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult
sound-bars icon