Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ne lipsește cunoașterea dincolo de clișeul Marii Uniri de la Alba Iulia

Unirea

Foto: Daniel Mihailescu / AFP / Profimedia

Îmi vin câteva gânduri după ce am ascultat talk-show-ul de seară de la Radio Europa FM, azi, 1 decembrie 2022. Ca în fiecare joi, a fost profesorul de istorie Marcel Bartic. A avut inspirația să aducă astăzi în discuție tema „Ce (mai) știm despre Marea Unire?”, avându-i ca invitați pe scriitoarea Alina Pavelescu și pe istoricul militar Florin Șperlea. Formatul emisiunii cuprinde interacțiunea cu ascultătorii. De obicei, intră în direct la dezbatere 8-10-12 oameni simpli cu opinii. Astă seară a intrat unul singur. Sper doar ca emisiunea să se fi transformat într-o lecție de istorie cu cei trei foarte inspirați pe post de gazde în studiou. O lecție din aceea pe care nu-ți vine să o întrerupi cu întrebări. Sper să fi fost asta, dar...

E 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Știm, noi, ca popor român al secolului XXI, ce a fost la 1 Decembrie 1918? Vrem să știm? Mie îmi pare că nu prea. Suntem victimele unei propagande comuniste naționaliste, apoi a uneia anti-monarhiste după 1990. Și nici școala nu ne-a ajutat mai deloc în sensul cunoașterii adevărului și contextului istoric din 1918. De aici și sufocarea de indignare a parlamentarilor „patrioți” când opinează un maghiar. De aici și strigătele de luptă națională ale românilor-verzi de prin toate ungherele societății. Pentru a intra în detaliile, în substraturile politice și sociale de la vremea Marii Uniri trebuie să îți dorești asta, să cauți sursele alternative, cărțile, lucrările academice ale istoricilor. Să realizezi cu ce gânduri s-au dus românii la Alba Iulia, ce ziceau conaționalii maghiari și cum au reacționat. Și, de fapt, să știi ce s-a decis la Alba Iulia și ce a urmat în anii imediat următori.

Nu se întâmplă asta, nu avem astfel de curiozități. E mai simplu să rămâi la clișeul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, să-ți pui o cocardă tricoloră și să împărtășești lumii largi mândria de a fi român. Nu spun că dacă am ști mai bine, mai multe despre cum s-a făurit momentul Alba Iulia nu ar mai trebui să ne simțim mândri că suntem români și să sărbătorim neaoș românește. Cred însă că poate am fi mai toleranți, mai pregătiți să înfruntăm provocările vremurilor de azi, poate am înțelege mai bine ce înseamnă să fii român și poate am fi mai puternici ca națiune. Și poate ne-am plânge mai puțin de milă. La mulți ani, România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ...Stima ,respect si consideratie d-le Razvan Mitroi ..
    • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult