Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ne lipsește cunoașterea dincolo de clișeul Marii Uniri de la Alba Iulia

Unirea

Foto: Daniel Mihailescu / AFP / Profimedia

Îmi vin câteva gânduri după ce am ascultat talk-show-ul de seară de la Radio Europa FM, azi, 1 decembrie 2022. Ca în fiecare joi, a fost profesorul de istorie Marcel Bartic. A avut inspirația să aducă astăzi în discuție tema „Ce (mai) știm despre Marea Unire?”, avându-i ca invitați pe scriitoarea Alina Pavelescu și pe istoricul militar Florin Șperlea. Formatul emisiunii cuprinde interacțiunea cu ascultătorii. De obicei, intră în direct la dezbatere 8-10-12 oameni simpli cu opinii. Astă seară a intrat unul singur. Sper doar ca emisiunea să se fi transformat într-o lecție de istorie cu cei trei foarte inspirați pe post de gazde în studiou. O lecție din aceea pe care nu-ți vine să o întrerupi cu întrebări. Sper să fi fost asta, dar...

E 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Știm, noi, ca popor român al secolului XXI, ce a fost la 1 Decembrie 1918? Vrem să știm? Mie îmi pare că nu prea. Suntem victimele unei propagande comuniste naționaliste, apoi a uneia anti-monarhiste după 1990. Și nici școala nu ne-a ajutat mai deloc în sensul cunoașterii adevărului și contextului istoric din 1918. De aici și sufocarea de indignare a parlamentarilor „patrioți” când opinează un maghiar. De aici și strigătele de luptă națională ale românilor-verzi de prin toate ungherele societății. Pentru a intra în detaliile, în substraturile politice și sociale de la vremea Marii Uniri trebuie să îți dorești asta, să cauți sursele alternative, cărțile, lucrările academice ale istoricilor. Să realizezi cu ce gânduri s-au dus românii la Alba Iulia, ce ziceau conaționalii maghiari și cum au reacționat. Și, de fapt, să știi ce s-a decis la Alba Iulia și ce a urmat în anii imediat următori.

Nu se întâmplă asta, nu avem astfel de curiozități. E mai simplu să rămâi la clișeul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, să-ți pui o cocardă tricoloră și să împărtășești lumii largi mândria de a fi român. Nu spun că dacă am ști mai bine, mai multe despre cum s-a făurit momentul Alba Iulia nu ar mai trebui să ne simțim mândri că suntem români și să sărbătorim neaoș românește. Cred însă că poate am fi mai toleranți, mai pregătiți să înfruntăm provocările vremurilor de azi, poate am înțelege mai bine ce înseamnă să fii român și poate am fi mai puternici ca națiune. Și poate ne-am plânge mai puțin de milă. La mulți ani, România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ...Stima ,respect si consideratie d-le Razvan Mitroi ..
    • Like 0


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult