Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ne lipsește cunoașterea dincolo de clișeul Marii Uniri de la Alba Iulia

Unirea

Foto: Daniel Mihailescu / AFP / Profimedia

Îmi vin câteva gânduri după ce am ascultat talk-show-ul de seară de la Radio Europa FM, azi, 1 decembrie 2022. Ca în fiecare joi, a fost profesorul de istorie Marcel Bartic. A avut inspirația să aducă astăzi în discuție tema „Ce (mai) știm despre Marea Unire?”, avându-i ca invitați pe scriitoarea Alina Pavelescu și pe istoricul militar Florin Șperlea. Formatul emisiunii cuprinde interacțiunea cu ascultătorii. De obicei, intră în direct la dezbatere 8-10-12 oameni simpli cu opinii. Astă seară a intrat unul singur. Sper doar ca emisiunea să se fi transformat într-o lecție de istorie cu cei trei foarte inspirați pe post de gazde în studiou. O lecție din aceea pe care nu-ți vine să o întrerupi cu întrebări. Sper să fi fost asta, dar...

E 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Știm, noi, ca popor român al secolului XXI, ce a fost la 1 Decembrie 1918? Vrem să știm? Mie îmi pare că nu prea. Suntem victimele unei propagande comuniste naționaliste, apoi a uneia anti-monarhiste după 1990. Și nici școala nu ne-a ajutat mai deloc în sensul cunoașterii adevărului și contextului istoric din 1918. De aici și sufocarea de indignare a parlamentarilor „patrioți” când opinează un maghiar. De aici și strigătele de luptă națională ale românilor-verzi de prin toate ungherele societății. Pentru a intra în detaliile, în substraturile politice și sociale de la vremea Marii Uniri trebuie să îți dorești asta, să cauți sursele alternative, cărțile, lucrările academice ale istoricilor. Să realizezi cu ce gânduri s-au dus românii la Alba Iulia, ce ziceau conaționalii maghiari și cum au reacționat. Și, de fapt, să știi ce s-a decis la Alba Iulia și ce a urmat în anii imediat următori.

Nu se întâmplă asta, nu avem astfel de curiozități. E mai simplu să rămâi la clișeul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, să-ți pui o cocardă tricoloră și să împărtășești lumii largi mândria de a fi român. Nu spun că dacă am ști mai bine, mai multe despre cum s-a făurit momentul Alba Iulia nu ar mai trebui să ne simțim mândri că suntem români și să sărbătorim neaoș românește. Cred însă că poate am fi mai toleranți, mai pregătiți să înfruntăm provocările vremurilor de azi, poate am înțelege mai bine ce înseamnă să fii român și poate am fi mai puternici ca națiune. Și poate ne-am plânge mai puțin de milă. La mulți ani, România!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ...Stima ,respect si consideratie d-le Razvan Mitroi ..
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult