Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ne vom reveni din marele șoc, așa cum omenirea a făcut-o după fiecare criză a istoriei. De la „The roaring 20s”, la societatea post-pandemie

The roaring 20s

Foto: Guliver Getty Images

După toate marile crize (am inclus aici şi marile conflicte din istoria omenirii) lumea, societatea, civilizaţia umană s-a înnoit într-un fel sau altul, au căpătat un suflu nou. Această tendinţă a fost dată, poate, de bucuria de a supravieţui, de a scăpa de limitările şi suferinţele crizei trecute. A fost exaltarea de a învinge răul, durerea... moartea. După toate marile războaie a urmat o perioadă în care „a izbucnit” o mare dorinţă de pace, viaţă, dragoste şi frumos care a marcat istoria cu momente boeme şi explozie culturală şi economică. Nu m-aş duce foarte departe în istorie, şi aş începe cu boema franceză care a marcat civilizaţia europeană prin idealurile sale de libertate, adevăr, dragoste şi frumuseţe. Acestea au marcat cultura şi stilul de viaţă al europenilor până la începutul secolului trecut, când o altă tragedie, Marele Război, a marcat vieţile unei generaţii. Ieşirea din acel conflict tragic a însemnat o perioada de căutare ideologică, reaşezare a moralei şi principiilor noii lumi şi în egală măsură interesanţii ani 20, denumiţi în istoriografia occidentală „the roaring 20s”. 

Nimic nu a mai fost ca înainte, iar frământările sociale, politice şi culturale au zguduit lumea veche din temelii, orbind-o prin culoarea şi viteza vieţii renăscute din cenuşa imperiilor şi inerţiilor. 

Criza economică din ’29-’33 s-a produs în parte pe fondul unui hiperoptimism iar pe de altă parte pe dezechilibrele majore produse de acele inerţii care nu au putut fi depăşite. Ieşirea din criza economică a începutului anilor ’30 a însemnat reafirmări ale statutului unor ţări şi începutul celui de-al doilea război modial. Astfel „războiul care avea să pună capăt tuturor războaielor”, lăsând multe lucruri neterminate şi determinând multe alte frustrări, a fost urmat de cel mai sângeros conflict din istoria de până acum a omenirii. A fost cumva tot ca o răzvrătire a unei lumi noi, care a râs în nas „aşezărilor geopolitice” de după Marele Război. Sfidarea tuturor „deal-urilor” din lumea, devenită între timp veche, a creat o lume nouă, pentru care perioada de trecere de la vechi la nou a însemnat pentru mulţi să se reobişnuiască cu viaţa civilă, ruperea lumii în două mari sfere ideologice, planuri de reconstrucţie, revoluţia plasticului, revoluţia rock-and-roll, consumism, iar mai apoi conflicte regionale pentru continua reconfigurare a sferelor de influenţă. Războiul rece a erodat această lume nouă iar „flower power-ul” revoluţiei hippie din Occident, „contrarevoluţia culturală” a lui Deng Xiaoping, denunţarea regimului stalinist şi apoi Perestroika din blocul comunist au dus la destrămarea acestei lumi, devenită veche între timp.

Anii ’80 şi apoi căderea Zidului Berlinului au pus capăt lumii vechi şi au născut o lume nouă, complicată, sofisticată, reaşezată care şi-a creat propriile contra-forţe şi vicii care duc la erodarea sa. Instituţionalismul global anacronic al doctrinei Monroe, finisat insuficient de Liga Naţiunilor şi adus la aşa-zisa perfecţiune de Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Fondul Monetar Internațional etc îşi găsesc neputinţa în faţa globalizării organice şi dezvoltate pe cale naturală de relaţiile culturale şi economice care au însă reversul lor, resimţit tot mai acut după trezirea noilor orgolii naţionaliste din anii 2000, eşecul atitudinii „politically correct” şi a civismului social democraţiilor europene.

Amalgamul de capitalism, Coca-Cola, multiculturalism şi „democraţie chineză” şi-a creat propriii anticorpi în lumea nouă în devenire prin activismul de mediu, digitalizare şi reafirmarea unor frustrări naţionale seculare.

Actuala criză, care este în desfăşurare de ceva timp, punctată acut prin pandemia de SARS-Cov-2, este una complexă şi va duce, la fel ca celelalte eşecuri ale lumilor vechi, la transformări structurale profunde atât la nivel social, cât şi de ordin economic sau geopolitic. Nu ştim încă să identificăm inerţiile acestei lumi pentru că facem parte din ele. Actuala lume este ceea ce ştim, ne este comodă, deşi îi recunoaştem, în general, limitele şi neajunsurile. Alta nu ştim şi pe alocuri ne sperie perspectiva unei lumi noi. Totuşi, dacă privim retrospectiv, ciclicitatea civilizaţiei umane presupune astfel de transformări pentru care majoritatea dintre noi nu suntem pregătiţi sau le respingem din principiu. Noi, oamenii, suntem până la urmă un set de experienţe trecute prin care interpretăm şi trăim prezentul, planificându-ne şi visând la viitor. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Imi pare rau, nu va fi asa. Ca sa fiu precis, o parte de articol se sustine, o parte categoric nu. Cel mai simplu de inteles e printr-o imagina iconica: un cutremur, un razboi, o dictatura in desfasurare.... 3 camarazi se imbarbateaza, tatal isi imbratiseaza fiul. Se termina, cutremurul isi lasa dezastrul in urma, razboiul isi lasa victimele in pamant, dictatura isi ucide dictatorul... lume se imbratiseaza, fericita, se poarta din nou mini, dansurile sunt indraznete, lumea viseaza si spera, lumea isi da mana. Fizic. Vedeti voi asta in curand? Vedeti voi cand si cum ne vom imbratisa 2 necunoscuti pe strada mare, bucurosi ca am trecut peste un greu de neimaginat? Cum se vindeca o boala unde imbratisatul te omoara, cum se vindeca ea dupa ce, sa speram, fizic ne vindecam?
    • Like 0
  • Traim un razboi biologic combinat cu o criza... De care? Financiara? Nu. Imobiliara? Nu. Bursiera? Nici atat. O criza a fricii. Incuiati in case fara sa muncim, asteptand bani de la stat (75%). O manipulare nemaiintalnita, supereficienta produsul masonilor sau a marilor bastani ovrei. Scopul? Pai in '33 au confiscat banii aia adevarati din aur si ne-au dat niste hartii numite bancnote, care de azi pe maine habar n-aveam daca mai valoreaza ceva. Urmeaza retragerea bancnotelor. Vom folosi doar cardul bancar. Ce inseamna asta? Drogurile, prosttutia si alte activitati ilegale vor intra in legalitate. Candva se vor bloca si cardurile si atunci vom fi marcati ca orice produs cu un cod de bare. Parca citisem eu undeva ca-n vremurile din urma oamenii nu vor putea vinde sau cumpara ceva fara sa aibe un semn pe mana sau pe frunte. Si cica semnul ala are un numar care este... 666. La majoritatea produselor codul de bare este format din 10 cifre impartite in doua grupuri delimitate de niste dungulite mai lungi care reprezinta cifra 6. La inceput, mijloc si sfarsit apare cifra 6. O fi o coincidenta?
    P.S. Marii bastani ovrei schimba deja codul de bare din formatul cu dungi in cel cu patratele ca sa scape de vizibilitatea celor 3 de 6.
    • Like 0
    • @ Ciobanu Florin
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      O criza civilizationala.
      • Like 0
    • @ Ciobanu Florin
      Delia MC Delia MC check icon
      Card = drac?
      Criza e alta: până acum ne-am crizat pentru orice. Acum vedem ce contează și ce nu. Mai punem frână lăcomiei.
      Știm unde ați citit. Dar "sfârșitul nu-i aici"...
      Plata cu cardul e preferată acum că banii pot transmite covidul, simplu.
      • Like 0
    • @ Delia MC
      Oare va puteti imagina cum ar arata o criza cu serverele bancare blocate timp de una-doua luni? Doar aia de la tara, mai saraci cu banii dar cu ograda plina pot surpavietui. Iar acestia sunt pe cale de disparitie. Ce revolutie, ce razboi, orice politruc ajuns la putere nu va misca nimic daca Itzik spune altceva. Dictatura lui Ceasca va fi infinit de mica pe langa aceasta.
      • Like 0
    • @ Ciobanu Florin
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      Ce sa faci daca oitele pleaca singure de unde isi pot asigura supravietuirea in abatoarele numite aglomerari urbane.
      • Like 0
    • @ Gr Mihai
      Parerist check icon
      Uneori ma întreb dacă voi doi (Mihai și Florin) nu trăiți de fapt într-o ferma.
      Una de trolli.
      • Like 0
    • @ Parerist
      Gr Mihai Gr Mihai check icon
      El probabil da ca doar este cioban. Eu sunt doar vizitator periodic cand ma satur sa vad behaitul oilor in drum spre abator.

      Oricum pentru mine trolul este un personaj pozitiv, asociat cu schimbarea, istetimea, umorul si haosul, gen Pacala sau Loki din mitologia nordica.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Simona Halep - Foto: Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea « nu ai mental de campion de Grand Slam».” (Foto; Andrew Schwartz / SplashNews.com / Splash / Profimedia)

Citește mai mult

Oradea centru

„Trebuie să existe o abordare integrată pentru că altfel, cu sisteme, cu programe diferite, cu lucruri făcute nișat, nu ai cum să faci o integrare la nivel național. Toate sistemele folosite de autoritățile din România trebuie să fie compatibile, pentru că altfel nu poți să faci mai mult decât s-a făcut până acum”, crede Ilie Bolojan. (Foto: Silviu Filip/ Inquam Photos)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult