New York Times: Sancţiunile occidentale impuse regimului de la Moscova nu par să aibă efectul așteptat

 Foto: Mikhail Klimentyev/Kremlin Pool / Zuma Press / Profimedia

Veștile nu sunt tocmai bune. Pe lângă faptul că adevărul geopolitic fără nuanțe al momentului constă în faptul că Vladimir Putin are încă mulți prieteni în plan internațional, New York Times a scris marți că sancţiunile occidentale impuse regimului de la Moscova nu par să aibă efectul așteptat.

- Jurnaliștii americani avertizează că comerţul exterior al Rusiei se situează acum aproape la nivelul de dinainte de războiul declanşat împotriva Ucrainei pe 24 februarie 2022, în principal din cauză că unele dintre ţările ei vecine servesc drept platformă de intrare şi de ieşire pentru multe produse către şi dinspre Rusia.

- Rusia a încetat să-şi mai publice datele privind comerţul extern după invazia în Ucraina, dar o analiză a cifrelor din ţări vecine cu ea arată o creştere, ceea ce indică faptul că acestea aprovizionează Moscova cu multe dintre bunurile a căror furnizare trebuia să fie oprită de sancţiuni. În plus, Moscova profită de alianţa sau neutralitatea unor ţări care nu aplică sancţiunile pentru a redirecţiona o mare parte a comerţului său prin intermediul lor, mai spune New York Times.

În parte, această realitate ar putea fi o cauză a faptului că multor națiuni le-a fost greu să părăsească Rusia. Cercetările recente realizate în decembrie de centrele universitare elvețiene International Institute for Management Development și Universitatea St. Gallen au arătat că mai puțin de 9% dintre companiile cu sediul în Uniunea Europeană și în țările care fac parte din G7 au renunțat la una dintre filialele lor din Rusia.

- În timp ce țările occidentale nu au interzis expedierea de produse de larg consum în Rusia, cum ar fi telefoanele mobile și mașinile de spălat, a existat așteptarea ca alte sancțiuni majore să restrângă economia patronată de Vladimir Putin. Printre aceste sancțiuni majore se numără limita de preț pe care Rusia o poate percepe pentru petrolul său, precum și restricționarea accesului la semiconductori și alte tehnologii critice.

- Unele companii, inclusiv H&M, IBM, Volkswagen și Maersk, au oprit operațiunile în Rusia după invazie, invocând motive morale și logistice. Dar economia rusă s-a dovedit surprinzător de rezistentă, ridicând semne de întrebare cu privire la eficacitatea sancțiunilor impuse de Occident. Pe de altă parte, unele țări occidentale au avut dificultăți în a-și reduce dependența de Rusia pentru energie și alte mărfuri de bază.

- Doar anul trecut Rusia a furnizat Europei o cantitate de 17 milioane de tone de gaze naturale lichefiate (GNL), în creştere cu aproximativ 20% faţă de volumele livrate în 2021, ceea ce a permis compensarea parţială a scăderii exporturilor de gaze naturale ruseşti prin conducte, arată datele publicate marţi de platforma Refinitiv Eikon.

- Cei doi indicatori care demonstrează că sancţiunile nu dau rezultat sunt stabilitatea rublei şi cifrele Fondului Monetar Internaţional (FMI), care a publicat luni o previziune potrivit căreia economia rusă va creşte cu 0,3 % în acest an, mult peste contracţia de -2,3% dintr-o prognoză anterioară. FMI a mai spus că se așteaptă ca volumul exporturilor de petrol rusesc să rămână relativ mare și sub limita actuală a prețurilor, iar comerțul rusesc să continue să fie redirecționat către țări care nu au impus sancțiuni.

- Dacă portul din Sankt Petersburg, cel mai mare din Rusia, a încetat să mai primească bunuri precum telefoane mobile, piese auto sau aparate electrocasnice, aceste produse intră acum în Rusia pe căi rutiere dinspre ţări care nu aplică sancţiunile, precum Belarus, China, Armenia şi Kazahstan. 

În plus, portul Istanbul a devenit, de facto, un port de intrare a multor mărfuri pentru Rusia, de unde transporturile pleacă din portul Novorossiisk.

- Totodată, traficul comercial între China şi Rusia a atins un nivel record în decembrie 2022. De altfel, China, care este și principalul furnizor de semiconductori al Rusiei, a fost întotdeauna foarte critică faţă de aceste sancţiuni. Mai mult, Ministerul de Externe chinez a încercat luni să dea vina pe Statele Unite pentru invazia Rusiei asupra Ucrainei, afirmând că Washingtonul a creat condiţiile care au condus la război.

- Matthew Klein, economist şi coautor al unui cărți foarte bune despre războaiele comerciale, a calculat pentru New York Times că exporturile globale către Rusia au fost, în noiembrie trecut, cu doar 15% sub nivelul de dinaintea invaziei. Exporturile globale către Rusia și-au revenit cel mai probabil pe deplin în decembrie, deși multe țări nu și-au publicat încă datele comerciale pentru luna respectivă, a adăugat Klein. „Cea mai mare parte a acestei redresări a fost condusă în general de China și, în special, de Turcia”, a ținut să mai precizeze Matthew Klein.

- Silverado Policy Accelerator, un ONG cu sediul în Washington, a emis recent o analiză similară, estimând că valoarea importurilor rusești din restul lumii depășise nivelurile de dinainte de război până în luna septembrie.

- Unul dintre studiile de caz din acel raport a fost creșterea vânzărilor de smartphone-uri în Armenia. Andrew David, directorul departamentului de cercetare și analiză la Silverado, a declarat că tendințele reflectă modul în care lanțurile de aprovizionare s-au schimbat pentru a continua să furnizeze Rusiei mărfuri.

- Samsung și Apple, anterior furnizori majori de telefoane mobile în Rusia, s-au retras de pe piața rusească după invazia din februarie 2022. Exporturile de branduri populare de telefoane din China, cum ar fi Xiaomi, Realme și Honor, au scăzut, de asemenea, inițial, pe măsură ce companiile se luptau să înțeleagă ce se întâmplă și să facă față noilor restricții privind livrarea de produse tehnologice sau efectuarea plăților internaționale către Rusia.

- Dar, după o „perioadă de ajustare”, brandurile chineze de telefonie mobilă au început să inunde din nou piața rusească. Exporturile totale chineze către Rusia au atins un nivel record în luna decembrie, contribuind la compensarea unei scăderi abrupte a comerțului cu Europa. Separat, telefoanele de la Apple și Samsung par să înceapă să-și găsească drumul înapoi către Rusia, fiind redirecționate prin țările vecine prietenoase cu Kremlinul, cum ar fi Armenia.

De asemenea, Rusia a găsit mai multe căi pentru a evita condiţiile impuse asupra exporturilor sale de petrol, prima dintre ele vizând utilizarea de intermediari din ţări precum Emiratele Arabe Unite, India, Pakistan, Indonezia sau Malaezia, care cumpără petrol rusesc pe care îl revinde apoi.

- Ami Daniel, director al Windward, o companie de date maritime, a vorbit și el cu jurnaliștii de la New York Times și a precizat că a observat în mod repetat, în ultimele luni, transferuri de petrol rusesc între nave aflate departe în mare, în apele internaționale care nu se află sub jurisdicția vreunei țări, dar și încercări ale navelor de a-și masca activitățile prin dezactivarea dispozitivelor de urmărire prin satelit care le înregistrează locația ori prin transmiterea de coordonate false.

- O mare parte din această activitate a avut loc în mijlocul Oceanului Atlantic. Dar, după apariția în mass-media a practicilor suspecte din această regiune, tactica s-a mutat spre sud, în largul coastei Africii de Vest, a precizat Ami Daniel.

- O întrebare la care caută răspunsuri majoritatea cancelariilor occidentale este legată de eficiența cu care vor fi menținute [la un nivel scăzut] veniturile din petrol ale Rusiei.

- Până în prezent, plafonarea prețului petrolului pare să-și îndeplinească obiectivul de a reduce prețul pe care Rusia îl poate percepe, menținând în același timp fluxul de aprovizionare cu petrol la nivel mondial. Dar rămâne de văzut dacă această [flotă ascunsă] de nave ruseşti care își transferă încărcăturile de petrol este suficient de mare pentru a permite Rusiei să cumpere și să vândă petrol în afara plafonului, a declarat Ben Cahill, membru în cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

- Ca urmare a plafonării preţului petrolului rusesc, veniturile realizate de Moscova din exporturile de țiței sunt mai mici cu aproximativ 160 de milioane de euro pe zi, transmite Bloomberg.

- În plus, această diminuare a veniturilor ar urma să se agraveze, până la 280 de milioane de dolari pe zi, după ce plafonul privind exporturile de petrol va fi extins şi la produsele rafinate ruseşti, începând cu data de 5 februarie, se arată într-un raport realizat de centrul de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat din Helsinki.

Însă trebuie să reținem trei aspecte importante:

•  India, China şi Turcia, principalii cumpărători de petrol rusesc, nu s-au alăturat iniţiativei occidentale privind plafonarea preţului petrolului rusesc.
• Analiştii Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat din Helsinki susţin că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze modalităţile prin care ar putea spori şi mai mult presiunile asupra Moscovei. De exemplu, o nouă reducere a plafonului de preţ, până la 25-35 de dolari per baril, de la 60 de dolari per baril în prezent, ar diminua cu alte 100 milioane de euro pe zi veniturile realizate de Rusia din exporturile de petrol.
• Chiar dacă reducerile de preţ la petrolul rusesc se extind, există întotdeauna posibilitatea ca Rusia să decidă în mod arbitrar să îşi reducă producţia, ceea ce ar impulsiona preţul global al petrolului, având în vedere că Rusia este al doilea producător mondial de petrol.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp