Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Nimeni nu poate prevedea până unde va merge Fűhrerul de la Kremlin

Cristian Tudor Popescu

Putin n-a vrut să negocieze nimic, niciun moment. Totul a fost un teatru, atacarea Ucrainei fiind de mult stabilită ca obiectiv. Cam de când Putin a ajuns dictator al Rusiei acum 22 de ani. Ba chiar și mai devreme.

Putin este urmașul direct, moștenitorul autorilor loviturii de stat de la Moscova din august 1991, conduși de șeful KGB Kriucikov, care viza menținerea unei URSS amenințată cu dispariția sub Gorbaciov. Nu au reușit atunci, Putin încearcă acum refacerea URSS și a sferei sale de influență.

Sancțiunile internaționale asupra Rusiei nu îl vor opri nicidecum.

Asigurările pe care le-am auzit și le auzim cu privire la securitatea României devin în acest moment optimiste, nu realiste. În discursul de lansare a atacului, Putin a amenințat țările care vor sprijini direct sau indirect Ucraina cu consecințe „cum n-au mai trăit niciodată”. Nimeni nu poate prevedea până unde va merge fostul kaghebist. Dincolo de calculul rece, militaro-strategic și politic al agresiunii rusești, există și o doză de nebunie în comportamentul Fűhrerului de la Kremlin. Sau geniului de la Kremlin, potrivit lui Trump.

Spun Fűhrer, întrucât ce vedem arată ca blitz-krieg-urile lui Hitler de la începutul celui de-al doilea război mondial, încheiate cu atacarea Poloniei.

Prin urmare, putem să recitim întrebarea din finalul articolului pe care l-am publicat aseară, adică „Dacă România n-ar fi în NATO, cam cât timp i-ar lua lui Putin până să ocupe cel puțin Delta Dunării și litoralul românesc al Mării Negre, decretat imperialist amenințător pentru portavionul terestru rusesc Crimeea?”, făcând abstracție de propoziția „Dacă România n-ar fi membru NATO”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Români trumpiți sunt destui, și în țară și peste hotare. Nu-mi imaginez că românii adevărați, trumânii, ar putea avea o tresărire morală și umană în legătură cu ce spune și ce face ticălosul lor: aruncă un ultimatum de 48 de ore Iranului, pe rețeaua sa Truth Social, la 1 trecute fix noaptea, să deschidă Ormuz sau dă cu bombardeaua în ei.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Camera care crește odată cu tine: cum arată designul pentru adolescenți în 2025

Camera de tineret este, probabil, cel mai personal spațiu dintr-o locuință. Este locul în care un copil de 10 ani începe să devină altcineva - mai complex, mai revendicativ, mai conștient de sine. Pe pereți apar afișe cu artiști, pe rafturi se adună cărți, căști, obiecte care spun ceva despre cine ești sau despre cine vrei să fii. Este spațiul în care se fac teme și se ascultă muzică tare, în care se doarme cu telefonul lângă cap și se plânge după o zi grea.

Citește mai mult

Turisti Columbia

Columbia e departe azi de ce vedem în Narcos. Cocaină se mai produce în junglă, dar clanurile s-au mutat în Mexic. Cu toate astea, mulți turiști occidentali își doresc o Columbie în care să trăiască un sejur de experiențe extreme și aduc vagoane de bani să-și satisfacă nevoile. Evident că cererea fiind mare, oferta e pe măsură.

Citește mai mult

CT Popescu

„Niels Bohr a fost un fizician danez, laureat Nobel pentru Fizică în 1922. Pe când era student, Niels Bohr a fost întrebat de profesorul său de fizică: Cum se poate măsura înălțimea unei clădiri cu ajutorul unui barometru? Bohr a propus aruncarea barometrului de pe acoperișul clădirii și măsurarea timpului în care acesta ajunge la sol. Bohr cerea nota maximă, iar profesorul voia să i-o dea pe cea mai mică.

Citește mai mult