Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Nimeni nu poate prevedea până unde va merge Fűhrerul de la Kremlin

Cristian Tudor Popescu

Putin n-a vrut să negocieze nimic, niciun moment. Totul a fost un teatru, atacarea Ucrainei fiind de mult stabilită ca obiectiv. Cam de când Putin a ajuns dictator al Rusiei acum 22 de ani. Ba chiar și mai devreme.

Putin este urmașul direct, moștenitorul autorilor loviturii de stat de la Moscova din august 1991, conduși de șeful KGB Kriucikov, care viza menținerea unei URSS amenințată cu dispariția sub Gorbaciov. Nu au reușit atunci, Putin încearcă acum refacerea URSS și a sferei sale de influență.

Sancțiunile internaționale asupra Rusiei nu îl vor opri nicidecum.

Asigurările pe care le-am auzit și le auzim cu privire la securitatea României devin în acest moment optimiste, nu realiste. În discursul de lansare a atacului, Putin a amenințat țările care vor sprijini direct sau indirect Ucraina cu consecințe „cum n-au mai trăit niciodată”. Nimeni nu poate prevedea până unde va merge fostul kaghebist. Dincolo de calculul rece, militaro-strategic și politic al agresiunii rusești, există și o doză de nebunie în comportamentul Fűhrerului de la Kremlin. Sau geniului de la Kremlin, potrivit lui Trump.

Spun Fűhrer, întrucât ce vedem arată ca blitz-krieg-urile lui Hitler de la începutul celui de-al doilea război mondial, încheiate cu atacarea Poloniei.

Prin urmare, putem să recitim întrebarea din finalul articolului pe care l-am publicat aseară, adică „Dacă România n-ar fi în NATO, cam cât timp i-ar lua lui Putin până să ocupe cel puțin Delta Dunării și litoralul românesc al Mării Negre, decretat imperialist amenințător pentru portavionul terestru rusesc Crimeea?”, făcând abstracție de propoziția „Dacă România n-ar fi membru NATO”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult