Noi și războiul de lângă noi. Într-un joc geopolitic uriaș, România poate face puțin, dar ceva tot poate face

Foto: WillWest News / Profimedia

De mai bine de doi ani România are un război generalizat la graniță, care a fost precedat de alți opt ani de conflict relativ localizat. Ucraina este sub asaltul continuu al Federației Ruse. Într-un context internațional complicat – cu ezitări europene, blocaje trumpiste în SUA și noi tensiuni în alte spații geopoltice – situația s-a agravat în privința aprovizionării trupelor ucrainene cu armament, muniții și alte mijloace. Pericolul ca lungul front de dincolo de Nipru să fie spart cândva, iar rușii să ajungă la Prut și la Dunăre este cât se poate de real.

Între timp, la noi acasă, politicienii români refuză să dezbată public pe marginea pericolului care plutește deasupra Europei de Est. Ca și cum nu ar exista. Ca și cum nu ar fi responsabilitatea lor să facă asta. Ca și cum publicul român nu ar trebui informat, încurajat, pregătit pentru toate scenariile posibile. În majoritate, cei aflați în funcții de reprezentare consideră că știu ei mai bine ce este de făcut, dar nu oferă niciun fel de argumente credibile în această privință. La noi ajung doar „atenția și îngrijorarea” oficialilor.

Campania politică internă, negocierile subterane, calculele privind procentele competitorilor, declarațiile cocalarilor din partide și comentariile mercenarilor din studiourile televiziunilor de casă captează aproape toată atenția publicului. Patrioții de profesie – pe aur și arginți – ocolesc subiectul, în schimb sunt foarte harnici la inventat alte teme, mai ales cele care subminează democrația, valorile europene ș.a.m.d.

Dacă vom avea iarăși graniță cu rușii pe Prut, România se va simți în nesiguranță. Cum a fost în cea mai mare parte a existenței ei. Regiunea Moldova își va consolida poziția de „fundătură” a țării și a Europei, izolarea și subdezvoltarea ei se vor accentua. Iar Republica Moldova va fi pierdută pentru încă cel puțin o generație. În interior se vor extinde și consolida curentele populiste, iliberale și promoscovite, grupări politice declarat prooccidentale acum vor schimba barca, părți consistente din structurile statului vor juca și mai mult la două capete.

În acest moment nimic nu este pierdut, totul se joacă. Într-un joc geopolitic uriaș noi putem face puțin, dar ceva tot putem face. Mai trebuie să avem și cu cine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Noi și războiul de lângă noi. Într-un joc geopolitic uriaș, România poate face puțin, dar ceva tot poate face

Francezii deschid cea mai mare „Ambasadă Brâncuși” în Paris, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului de deschidere care va reuni peste 1.500 de personalități

Matematica binelui pentru o familie de agricultori români care a înțeles din timp valoarea pământului: „De fiecare dată când unul dintre noi vede legume la magazin cu eticheta Ferma Mirică, face poze și le pune pe grupul de familie”

A doua tinerețe a unui rocker sălbatic | Dan Byron, „În oraș cu Florin Negruțiu”: „La un moment dat, o puștoaică ne-a zis că a auzit de noi de la bunica sa”

Prima experiență „halucinantă” a unui sibian strămutat la București: „La Unirii, s-a produs ceva inimaginabil - a început să mă lovească cu plasele, crezând ca vreau să i le fur”. Cristi Avram, manager cultural, la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”