Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Noi și războiul de lângă noi. Într-un joc geopolitic uriaș, România poate face puțin, dar ceva tot poate face

tancuri - război

Foto: WillWest News / Profimedia

De mai bine de doi ani România are un război generalizat la graniță, care a fost precedat de alți opt ani de conflict relativ localizat. Ucraina este sub asaltul continuu al Federației Ruse. Într-un context internațional complicat – cu ezitări europene, blocaje trumpiste în SUA și noi tensiuni în alte spații geopoltice – situația s-a agravat în privința aprovizionării trupelor ucrainene cu armament, muniții și alte mijloace. Pericolul ca lungul front de dincolo de Nipru să fie spart cândva, iar rușii să ajungă la Prut și la Dunăre este cât se poate de real.

Între timp, la noi acasă, politicienii români refuză să dezbată public pe marginea pericolului care plutește deasupra Europei de Est. Ca și cum nu ar exista. Ca și cum nu ar fi responsabilitatea lor să facă asta. Ca și cum publicul român nu ar trebui informat, încurajat, pregătit pentru toate scenariile posibile. În majoritate, cei aflați în funcții de reprezentare consideră că știu ei mai bine ce este de făcut, dar nu oferă niciun fel de argumente credibile în această privință. La noi ajung doar „atenția și îngrijorarea” oficialilor.

Campania politică internă, negocierile subterane, calculele privind procentele competitorilor, declarațiile cocalarilor din partide și comentariile mercenarilor din studiourile televiziunilor de casă captează aproape toată atenția publicului. Patrioții de profesie – pe aur și arginți – ocolesc subiectul, în schimb sunt foarte harnici la inventat alte teme, mai ales cele care subminează democrația, valorile europene ș.a.m.d.

Dacă vom avea iarăși graniță cu rușii pe Prut, România se va simți în nesiguranță. Cum a fost în cea mai mare parte a existenței ei. Regiunea Moldova își va consolida poziția de „fundătură” a țării și a Europei, izolarea și subdezvoltarea ei se vor accentua. Iar Republica Moldova va fi pierdută pentru încă cel puțin o generație. În interior se vor extinde și consolida curentele populiste, iliberale și promoscovite, grupări politice declarat prooccidentale acum vor schimba barca, părți consistente din structurile statului vor juca și mai mult la două capete.

În acest moment nimic nu este pierdut, totul se joacă. Într-un joc geopolitic uriaș noi putem face puțin, dar ceva tot putem face. Mai trebuie să avem și cu cine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult