Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Noi și războiul de lângă noi. Într-un joc geopolitic uriaș, România poate face puțin, dar ceva tot poate face

tancuri - război

Foto: WillWest News / Profimedia

De mai bine de doi ani România are un război generalizat la graniță, care a fost precedat de alți opt ani de conflict relativ localizat. Ucraina este sub asaltul continuu al Federației Ruse. Într-un context internațional complicat – cu ezitări europene, blocaje trumpiste în SUA și noi tensiuni în alte spații geopoltice – situația s-a agravat în privința aprovizionării trupelor ucrainene cu armament, muniții și alte mijloace. Pericolul ca lungul front de dincolo de Nipru să fie spart cândva, iar rușii să ajungă la Prut și la Dunăre este cât se poate de real.

Între timp, la noi acasă, politicienii români refuză să dezbată public pe marginea pericolului care plutește deasupra Europei de Est. Ca și cum nu ar exista. Ca și cum nu ar fi responsabilitatea lor să facă asta. Ca și cum publicul român nu ar trebui informat, încurajat, pregătit pentru toate scenariile posibile. În majoritate, cei aflați în funcții de reprezentare consideră că știu ei mai bine ce este de făcut, dar nu oferă niciun fel de argumente credibile în această privință. La noi ajung doar „atenția și îngrijorarea” oficialilor.

Campania politică internă, negocierile subterane, calculele privind procentele competitorilor, declarațiile cocalarilor din partide și comentariile mercenarilor din studiourile televiziunilor de casă captează aproape toată atenția publicului. Patrioții de profesie – pe aur și arginți – ocolesc subiectul, în schimb sunt foarte harnici la inventat alte teme, mai ales cele care subminează democrația, valorile europene ș.a.m.d.

Dacă vom avea iarăși graniță cu rușii pe Prut, România se va simți în nesiguranță. Cum a fost în cea mai mare parte a existenței ei. Regiunea Moldova își va consolida poziția de „fundătură” a țării și a Europei, izolarea și subdezvoltarea ei se vor accentua. Iar Republica Moldova va fi pierdută pentru încă cel puțin o generație. În interior se vor extinde și consolida curentele populiste, iliberale și promoscovite, grupări politice declarat prooccidentale acum vor schimba barca, părți consistente din structurile statului vor juca și mai mult la două capete.

În acest moment nimic nu este pierdut, totul se joacă. Într-un joc geopolitic uriaș noi putem face puțin, dar ceva tot putem face. Mai trebuie să avem și cu cine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult