Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Nota de plată a guvernării PSD: deficitul bugetar al României va depăși 4% anul acesta

Bugetul de stat aferent anului 2019 a fost conceput luând în considerare o creștere economică de 5,5% și un deficit bugetar de 2,76%. Conform ultimelor proiecții, deficitul bugetar al României va depăși 4% anul acesta, iar creșterea economică va fi cu 1,5% mai mică decât cea prognozată de către fostul guvern. Conform proiecțiilor BNR în 2019 economia va crește cu doar 4% comparativ cu 2018.

În 2019, România va înregistra un PIB de cca. 230 miliarde de euro, iar un deficit bugetar de 4% reprezintă echivalentul a 9,2 miliarde de euro sau 44 de miliarde de lei. O diferență enormă față de prognozele inițiale.

Deficitul bugetar nu ar fi fost o problemă dacă se situa sub pragul de 3% și se reflecta în majorarea cheltuielilor pentru investiții, în special infrastructură, însă în România nu ne confruntăm cu această situație. Nu am realizat investiții, ci am cheltuit mai mult decât ne-am permis.

Aceste dezechilibre sunt o consecință directă a majorării cheltuielilor de funcționare a statului și a politicilor economice lipsite de predictibilitate.

În momentul adoptării bugetului pentru 2019, fostul guvern a promovat și invenția denumită OUG 114, care a produs efecte nocive asupra economiei. Menționez aici taxarea suplimentară din domeniul comunicațiilor sau impozitarea suplimentară a sectorului energetic sau cel bancar. Vă aduceți aminte, de asemenea, de posibilitatea desființării pilonului 2 de pensii prin naționalizarea acestuia. Prin OUG 114, fostul guvern își propunea să atragă bani din economia reală pentru finanțarea cheltuielilor statului.

În cursul anului 2019 v-au fost majorate tarifele pentru telefonia mobilă sau abonamentul TV? Dar factura de gaze, este mai scumpă? Dar despre cea de electricitate, ce spuneți? Răspunsul este că fostul guvern a eșuat în a promova un buget sustenabil. Iar prin OUG 114 se urmărea completarea acestuia prin suprataxarea economiei românești.

Această ordonanță a fost însă concepută amatoristic, întrucât a fost modificată în decursul anului de nenumărate ori pentru că efectele nu au fost cele scontate. De exemplu, fondurile private de pensii sunt investitorul instituțional nr. 1 pe piața de capital. În condițiile în care fondurile de pensii nu ar mai fi putut asigura același volum de tranzacții sau ar fi dispărut, lichiditatea pieței, cererea de acțiuni pe piață, precum și listările ulterioare de companii, erau reduse drastic.

Însă ce este și mai grav e că cifra de 2,76%, adică deficitul bugetar aferent anului în curs, nu era una reală, cei ce au conceput proiectul de buget pentru anul în curs știau probabil că această țintă este una ce nu poate fi atinsă, ia deficitul bugetar real așteptat a se înregistra era mult mai ridicat. Mai exact, peste 4%.

În loc să creăm locuri de muncă în țară și să asigurăm o creștere economică sănătoasă, prin efectuarea de investiții publice, în România am stimulat consumul, am asigurat creșterea locurilor de muncă în economiile țărilor cu care înregistrăm deficit comercial.

În 2019 vom înregistra un deficit comercial de peste 17 miliarde de euro. Până în septembrie acesta atingea nivelul de 11,89 miliarde de euro, conform celor de mai jos.

Deși România a înregistrat creștere economică și veniturile bugetului de stat au crescut, acestea au fost depășite de majorarea cheltuielilor guvernamentale cum ar fi cele cu asigurările sociale și a salariilor din aparatul administrativ.

Concomitent cu majorarea deficitelor bugetar și comercial, a avut de suferit și moneda națională. Dacă în cursul anului 2018, moneda europeană a fluctuat între 4,60 – 4,65 lei/ eur, imediat după adoptarea OUG 114 aceasta a crescut până la 4,76 lei/eur. În prezent este testat nivelul de 4,80 lei/eur, iar pentru următoarele 12 luni cursul anticipat este de 4,8597, conform CFA România.

Devalorizarea leului este consecință directă a majorării deficitului comercial. Efectele sunt resimțite de cei ale căror venituri au rămas constante în ultimii 3 ani.

Un alt efect negativ al majorării cheltuielilor din aparatul bugetar este majorarea inflației, conform prognozei Băncii Naționale aceasta va înregistra 3,80% la finalul lui 2019. În prezent cu aceeași sumă de bani cumpărăm mai puține produse decât în urmă cu 3 ani.

Pe scurt, din România vor ieși anul acesta 17 miliarde de euro, care vor fi cheltuiți în principal pe bunuri care nu vor asigura creștere economică sustenabilă. Nu este posibil însă să stopăm brusc consumul, ci este necesar să trecem gradual de la o economie care a crescut pe consum, la una care crește prin majorarea cheltuielilor de capital, adică investiții în infrastructură, care creează efecte pozitive în lanț, pe termen lung. De asemenea, este necesar ca sectorul privat să fie privit cu mai mult respect de către autorități. Fără buna funcționare a acestuia, România se poate închide, la propriu.

Guvernul actual se află într-o situație grea, dar poate contracara majorarea deficitului bugetar prin promovarea măsurilor de creștere economică, reducerea cheltuielilor guvernamentale și simplificarea regimurilor fiscale, determinând astfel condiții economice îmbunătățite si un mediu de afaceri încrezător in politicile statului. Apreciez că nu a fost invocată greaua moștenire, în spațiul public se vorbește despre soluțiile necesare corectării dezechilibrelor.

Actualul guvern este obligat să repună România pe șine, să repornească motoarele economiei românești și să asigure stabilitatea economică a țării.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu se vorbește deloc de reformarea ANAF-ului, o instituție cu un rol major în blocarea companiilor cu capital românesc (de cele cu capital străin nu se atinge), nu se vorbește deloc de un fond de finanțare pentru firmele cu capital autohton după model polonez și nici de crearea unui sistem juridic și de sistem în economie astfel încât să fie favorizat mediul economic. Aud doar îngrijorări privind soarta corporațiilor și o preocupare doar pentru profitul lor, eventual cum să nu fie taxați deloc și să preluăm noi prostimea toată povara fiscală, behăiala lui Orban cu taxa auto e un exemplu.
    • Like 2
    • @ Adrian Ionescu
      De ce nu ,amintesc nimic despre Legea confiscarii averilor furate ,dovedite in instanta ?? Unii economisti au facut ,calcule simple ,care demonstreaza faptul ca;;
      ---PIB-ul Romaniei va creste semnificativ , in urma colectarii acestor valori ,care sunt , de fapt tot din ,,buzunarul nostru ,, Cred ca aceasta situatie ar trebui , discutata pana cand se va rezolva,
      • Like 0
  • #Votez check icon
    un pic de adevar si multa minciuna = manipulare #progresista...
    • Like 3
  • Iar PNL este continuator fidel: 1. Taie 2 mld lei de la Educatie ca sa plateasca facturile umflate ale primariilor 2. Nu am auzit de niciun audit pe alocarile pt PNDL 3. Ministra "liberala" a Educatiei ar vree sa se intre la liceu cu note sub 5...
    • Like 4


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult