Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Nu mi-am dorit niciodată să stau acasă doi ani în concediul de creștere a copilului. Dar mereu mi-a fost teamă sa zic asta cu voce tare

Părinți cu bebelușul lor

Foto: Profimedia Images

Am știut de când am început să mă gândesc mai bine la subiectul copil ca eu nu voi fi o mama „tipică”. Nu mi-am dorit niciodată să stau acasă doi ani în concediul de creștere a copilului. Înseamnă ca nu-mi iubesc și nu-mi doresc acest copil?! Nicidecum.

Mereu mi-a fost teamă sa zic asta cu voce tare. Cunosc o singură familie, din Belgia, în care tatăl de origine braziliană a stat acasă cu fiul lui.

În anturajul nostru, frazele pe care mi-e lehamite sa le mai aud sunt din familia: „ehhh, o să vezi tu, nu merge chiar aşa!!, „mamele sunt mame”, „da, da peste două luni veți face schimb” etc. Toate aceste păreri împărtășite laolaltă cu ochi dați peste cap și urme de reproș.

Dacă la început nu mă interesa în mod special reacția și ce voi auzi, înspre final de sarcină a devenit un subiect pe care am încercat să-l evit de câte ori am putut. Singurii care au înțeles fără sa le pese de ce, cum, când au fost viitorii bunici. Oameni de peste 65 de ani. Toată stima.

Pare-se că nu am evoluat deloc, iar rolul tatălui în creșterea unui copil apare undeva de la 2+ ani și atunci poate de nevoie.

Am fost mereu de părere că cei doi părinți pleacă „de pe picior de egalitate” (exceptând purtarea în pântec, naṣterea și alăptatul, acolo unde este cazul) când vine vorba de un nou-născut.

De ce ar ști mama mai bine sa își îmbrace sau să facă baie bebelușului? De ce tatăl nu poate să taie bastonșe din carne sau să fiarbă legume în timpul diversificării? Parcurile sunt deschise ambilor părinți, la fel și cabinetele medicale, în caz de nevoie. Scutecele se folosesc și ele în același mod de către oricare părinte.

Sunt multe și diverse motivele pentru care am luat decizia asta. Am cântărit, pe rând avantaje și dezavantaje și asta e ceea ce e mai bine pentru familia noastră.

P.S. Sper ca încet, încet mentalitatea aceasta sa se schimbe, tăticii să aibă mai multă încredere în ei, iar mamele să mai renunțe la ideea de atotştiutoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mirea check icon
    Fiecare are dreptul să facă ce dorește, dar să fie pregătit să plătească pentru faptele sale, pentru că totul se plătește și nu rămâne nimic neplătit!
    • Like 1
  • Locuiesc langa Lacul Morii si pe 1 Ianuarie 2018 ora 11 eram vreo 5-6 tatici cu copii in portbebe plimbandu-ne langa lac pe un soare placut. Mamici nu erau la plimbare, dupa revelion se ''relaxau'' in casa. Am stat cu copilul de la 2 la 3 ani ca nu aveam cu cine sa-l lasam, iar eu ma puteam lipsi de serviciul pe care-l aveam. Pe vremuri barbatii aduceau banii in casa si femeile ii dramuiau. Lumea s-a schimbat teribil, dupa doua razboaie mondiale s-a ajuns ca femeile sa aibe servici. Bine, si inainte de asta barbatii nu aveau servici, erau tarani, mestesugari independenti sau ca Tugurlan, facea jumi-juma cu mosierul dar n-aveau program de lucru, condica... Taranii au fost fortati sa vie la oras sub diverse forme incepand cu Anglia secolului 18 si continuind si astazi in toata lumea. Eee... serviciul a devenit o lauda, pozitii importante, pe usa apartamentului si pe crucea mormantului scria ''Doctor Cutarescu'' sau ,,Maior Militarescu'', ''ing. Desteptus''. Acum vedem cate o fatuca abia angajata intr-o corporatie cum isi plimba mandra de ea badge-ul la vedere pe strada, alea de 40+ cu oarece pozitii ii da cu masina peste tot, Doamne-fereste de-ar cobara din tramvai, ar vorbi-o toata corporatia. Astazi, femeile au cohones si le e din ce in ce mai greu sa accepte statutul de mamica. Daca au destui bani o da pe bona, menajera, sofer pentru copil... Celelalte isi baga barbatii la inaintare cum se zice in articol si ultimile traiesc ca pe vremuri, la tara pe langa casa si copii. Fiecare face ce poate, dupa posibilitati, e vremea femeilor.
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chris Simion

Claudiu este doar unul dintre cei peste 11.000 de ctitori ai teatrului care se construiește în prezent pe Grivița, la nr 53, în București, la inițiativa cunoscutei regizoare, invitată recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro