Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu te bucura, probabil vei plăti mai mult: taxa radio-TV nu s-a desființat, ci doar s-a ascuns într-o linie de buget

Deputații au votat marți în unanimitate proiectul de lege care prevede eliminarea a 102 taxe nefiscale, inițiat de președintele PSD, Liviu Dragnea.  

Între taxele eliminate se numără taxa radio-TV, timbrul de mediu pentru autovehicule, taxe la Registrul Comertului, taxe consulare și de cetățenie, taxa suplimentară pentru eliberarea pașaportului temporar, taxa pentru pierderea sau modificarea actelor.

În timp ce Liviu Dragnea spune că eliminarea acestor taxe va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, ministrul Finanțelor Anca Dragu a anunțat că Guvernul ia în calcul sesizarea Curții Constituționale în privința acestei legi, deoarece inițiatorii nu au precizat sursa de finanțare.

Contactat de Republica.ro, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, spune că în total cele 102 taxe nefiscale din proiectul de lege contabilizează 1,6 miliarde de lei, „o sumă deloc mică”, cel mai mare impact dintre ele avândul-l taxa radio-TV și timbrul de mediu pentru autovehicule. „Banii aceștia vor trebui luați de undeva”, a afirmat Ionuț Dumitru. 

Pe scurt, chiar dacă taxa radio-TV ar fi eliminată de anul viitor, populația este posibil să plătească mai mult, prin sumele suplimentare care vor fi prevăzute în buget pentru funcționarea TVR și a Radioului public.   

Președintele Consiliului Fiscal a admis că multe „dintre cele 102 taxe nu își justificau costul birocrației și administrării lor versus beneficiile pe care le aduceau”, însă a atras atenția că cel puțin două dintre ele - taxa radio-TV și timbrul de mediu pentru autovehicule (din care se finanțează programe precum Rabla sau Casa Verde) - au un impact semnificativ, iar în prezent nu se știe „dacă punem ceva în loc și ce punem în loc”.  

„Dacă ne referim la cele 102 taxe, probabil că marea lor majoritate mai mult ne costă să le ținem, ca efort birocratic și efort pentru contribuabili. Însă sunt și unele care au o « greutate», au și impact financiar și au și implicații asupra desfășurării activității unor instituții, cum este taxa radio-TV. Problema este de unde luăm banii respectivi și cum se finanțează instituția. Înteleg că există și o problemă legală în momentul acesta, am văzut declarația ministrului de Finanțe. Nu e o sumă de neglijat. Oricum, în total aceste taxe contabilizează 1,6 miliarde de lei, care nu este o sumă deloc mică. În proiect se vorbea de o sumă mult mai mică. Ministerul Finanțelor a venit și a clarificat că e vorba de o sumă dublă, 1,6 miliarde de lei, înțeleg. Nu ne-a spus nimeni de unde vom lua banii aceștia”, a explicat președintele Consilului Fiscal, Ionuț Dumitru.

Dragnea promite mai mulți bani pentru bugetele radioului și televiziunii publice

Liviu Dragnea a arătat marți în Parlament că în legea bugetului de stat în următorii ani bugetele radioului și televiziunii publice vor fi mai mari, pentru a suplini lipsa taxei radio-TV.

„În ceea ce privește bugetul pentru TVR și pentru radio, spun a zecea oară, a suta oară. Și acum aceste instituții iau bani serioși de la bugetul de stat și asta nu le afectează independența. Pe legea bugetului de stat pe anul următor și pe anii următori se va aloca o sumă astfel încât radio să aibă un buget de 480 de milioane de lei, televiziunea de 620 de milioane de lei, mai mult decât acum, dar cu un control serios din partea Parlamentului pe obiectivele asumate”, a spus Liviu Dragnea.

Paginademedia.ro a trecut în revistă reacțiile la eliminarea taxei radio-TV. Portalul scrie că mai multe organizaţii de media au criticat renunțarea la taxa radio TV pentru că „transformă serviciile publice de media în servicii politice".

„Considerăm că finanțarea direct de la bugetul de stat va fi ultimul episod în politizarea completă a mediilor publice, și așa puternic controlate prin modul de numire și - mai ales - de demitere a consiliilor de administrație. (...)Organizațiile semnatare cereau actualului Parlament să respingă proiectul inițiat de Liviu Dragnea”, spun reprezentanți ai organizațiilor de media, citati de paginademedia.ro.

La rândul său, jurnalistul Cătălin Tolontan spune că proiectul PSD ar face ca instituţiile de media publice să devină dependente de „Putere".

„Nu doar că se mută controlul de la Parlament, nu doar că predictibilitatea veniturilor devine, prin urmare, imposibil de asigurat, dar dependența de Putere se transformă într-o evidență controlată prin alocările bugetare", a mai spus Tolontan.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Praf in ochii "alegatorilor". La asta se pricepe foarte mult psd-ul, la asta si la hotii si bataie de joc. Ei si toti aliatii lor. Iar votantii lor: in mare majoritate tembeli, iar in mica niste eterni profitori.
    • Like 0
  • check icon
    „Dacă ne referim la cele 102 taxe, probabil că marea lor majoritate mai mult ne costă să le ținem, ca efort birocratic și efort pentru contribuabili. ” Sar peste formula „marea [...] majoritate”, ca să nu creadă stimata autoare că aș fi cusurgiu (de fapt, sînt), ci întreb retoric: dacă se știe, de mult, că multe dintre aceste taxe costă mai mult decît eficiența lor, de ce au fost puse? Răspuns: deoarece, într-o țară excesiv de birocratică, așa cum este România, acest lucru nu este nefiresc, face parte din peisaj și din scenariu. Dacă nu ar fi aceste taxe ineficiente, nu ar fi România, ar fi Danemarca mult lăudată ori Elveția ori ce altceva atractiv doriți dv. Dl Dragnea le va elimina? Păi de ce nu le-a eliminat pînă acum cîteva luni, doar a avut puterea ani de zile și doar știa că multe sînt ineficiente, nu cred că a descoperit acum. Ah, pardon, vin alegerile, se descoperă multe în perioada asta: taxe inutile, pensii nesimțite, unele [puține] salarii mult prea mari, iar altele [multe] prea mici și tot felul de asemenea „noutăți”. Nu rîdeți, prind la popor, minciunile plac, campania UKIP pt Brexit a arătat că o minciună este cu atît mai atractivă cu cît este mai gogonată.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult