Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Numai unii iau Capacitatea sau Bacul. Tovarăși, cinstit e să nu le mai ia nimeni!

Cristian Tudor Popescu

De niște ani încoace, la examenul de Bacalaureat sau de Capacitate s-au redus mult posibilitățile de a copia, adică de fals și uz de fals. Testările actuale sunt mai corecte. Că sunt și mai eficiente, că probează cu adevărat gândirea liberă și creativă a elevilor, și nu capacitatea de a-și lipi momentan pe creier niște informații, date apoi uitării într-un timp record, nu e deloc sigur, dar acest subiect necesită o discuție separată.

 Clasa politică, alcătuită cu precădere din sfertodocți, agramați și analfabeți funcțional, a reacționat instinctiv. Nu numai PSD, protectorul dintotdeauna al loazelor cu părinți care votează (acum, în cap cu G. Firea), dar și lideri ai „dreptei”, ca Traian Băsescu („Profesorii sunt niște unii care alergau după tine cu note proaste, hă, hă, hă”) sau Ludovic Orban, care spunea despre examenul de rezidențiat, pe care guvernul său nu era în stare să-l organizeze: „Acest examen nici nu e necesar”.

Covidul a oferit un bun prilej pentru „sufletiștii” (de la suflat, nu de la suflet) din politică să sară cu propunerea de a nu se mai ține examene, fiind înlocuite cu media notelor din clasele V-VIII, respectiv IX-XII. Consiliul Legislativ a avizat favorabil un astfel de proiect de lege depus în Parlament de un deputat PMP. Asta ar însemna iarăși o falsificare a rezultatelor procesului de învățământ – nu putem să ne facem că nu știm ce diferență este între un 7 (șapte) obținut la, să zicem, Colegiul Național Mihai Viteazul din București și un 10 (zece) la ziceți dumneavoastră unde. Ca să nu mai vorbim de cei care n-au luat Bacul în anii trecuți și care l-ar primi astfel pe daiboj.

Ar fi o etichetare dureroasă a actualei generații față de cele trecute și viitoare – „Ăștia sunt ăia intrați fără examen”.

Capacitatea și Bacalaureatul trebuie să aibă loc. Deja, o mare nedreptate s-a făcut sutelor de mii de elevi fără acces la internet, care nu au avut parte de niciun fel de școală în aceste luni. (Un televizor se mai găsește prin orice casă, cât de săracă. De ce nu s-a folosit Televiziunea Publică pentru a-i ține în contact cu programa?). Ca și celor pe care părinții nu îi lasă să se ducă la orele de pregătire pentru examene.

Verificarea temperaturii la intrarea în sala de examen poate fi anulată prin excepție. În supermarketuri și locuri de muncă, oamenii se duc în fiecare zi și e foarte greu să fie supravegheați în interior – termotestarea are rost. Dar, în școală, examenul se desfășoară în doar câteva zile, iar elevii pot fi separați prin măsuri stricte, a căror aplicare poate fi controlată de cadrele didactice și autorități, chiar de poliție. Șansele de transmitere a virusului pot fi mai mici decât în orice alt loc public. În ciuda faptului că ministreasa Anisie, un fel de Dăncilă liberală, e mai rea decât covidul.

Îmi amintesc un băiat care, la întrebarea reporterului dacă a învățat pentru examen, răspundea vesel anțărț: „Păi, nu prea, că am fost la mare cu prietenii...”. Deci, ce facem, deschidem terasele și plajele și închidem examenele? 

Adică de ce numai unii să ia Capacitatea sau Bacul? Tovarăși, cinstit e să nu le mai ia nimeni!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult