O bunică a postat fotografii cu nepoții săi pe Facebook. Mama copiilor i-a cerut bunicii să le ștergă și, pentru că a refuzat, a dat-o în judecată

Foto Guliver/Getty Images

Asociația VeDem Just aduce la cunoștința publicului o recentă hotărâre judecătorească din Țările de Jos – citată de postul BBC – potrivit căreia pe rețelele de socializare nu pot fi postate fotografii cu minori fără acordul părinților. Raționamentul folosit de judecătorul olandez este pe deplin aplicabil în România.

Speța: O bunică postase câteva fotografii cu nepoții săi pe rețelele de socializare Facebook și Pinterest. Mama copiilor solicitase bunicii ștergerea lor și, pentru că a refuzat, ea a fost acționată în judecată. Instanța a obligat bunica să elimine fotografiile de pe cele două rețele de socializare sub sancțiunea unei amenzi de 50 EUR pentru fiecare zi de întârziere, orice postare ulterioară urmând a fi amendată cu 50 EUR în plus pe zi.

Citește și:

• (A) Școala este acolo unde ești tu! Cu Telekom, ai acces la educație simplu și rapid
• Alex Livadaru: O minune se întâmplă într-un spital din România. „Ca idee, când stai să te gândești, pare ceva science-fiction”

Raționament: Judecătorul a invocat în motivarea soluției că este aplicabil Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal (GDPR), valabil în toată Uniunea Europeană. În speța de față, s-a făcut dovada că fotografiile au fost postate în locuri publice de unde puteau ajunge în mâinile terților, nefiind destinate uzului personal.

Comentariu: Asociația VeDem Just reamintește că la data de 25 mai 2018 a intrat în vigoare Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor). Acesta se referă la dreptul persoanelor fizice de a decide în legătură cu modul de prelucrare a datelor care îi privesc deținute de către persoane fizice și/sau juridice.

Speța de față privește fotografiile de tip portret (și nu cele privind, de exemplu, imaginea de ansamblu cu publicul participând la un spectacol) și se referă la minori care au vârsta sub 16 ani. Fotografiile cu persoane reprezintă date personale, iar postarea lor pe internet reprezintă procesare. Or, pct. 18 din considerente și art. 2 alin. (2) lit. c) din Regulament prevăd că procesarea datelor cu caracter personal poate fi făcută fără formalitățile impuse de Regulament numai când ar fi făcută de către o persoană fizică în cadrul unei activităţi exclusiv personale sau domestice, cum ar fi corespondența scrisă sau activitatea pe rețelele de socializare desfășurată pentru astfel de activități.

Mai amintim că, potrivit art. 6 alin. (1) lit. a) din Regulament, prelucrarea datelor cu caracter personal este legală dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru aceasta, care trebuie să fie exprimat pentru un anumit scop. Potrivit pct. 32 din considerente și art. 7 din Regulament, consimțământul poate fi dat verbal sau în scris, inclusiv în formă electronică și trebuie să poată fi demonstrat; în aceleași forme, consimțământul poate fi retras. În fine, potrivit art. 8 din Regulament combinat cu art. 41 și 43 din Codul Civil, în cazul copiilor care nu au împlinit 14 ani, consimțământul trebuie exprimat de părinte (sau alt reprezentant legal); pentru copiii cu vârsta între 14 și 16 ani consimțământul copiilor trebuie autorizat de către părinte; pentru persoanele de peste 16 ani este suficient doar consimțământul acestora. De altfel, cu privire la consimțământul digital, există un Ghid extrem de util elaborat de Comitetul European pentru Protecția Datelor.

Referințe: Decizia instanței olandeze este conformă cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului care a decis prin hotărârea din 20 iunie 2017 în cauza Bogomolova împotriva Rusiei că publicarea fotografiei unui minor fără consimțământul părinților încalcă art. 8 din Convenție. Astfel, Curtea de la Strasbourg a reamintit că imaginea unei persoane constituie unul dintre atributele principale ale personalității sale și că dreptul la protejarea imaginii este, astfel, o componentă esențială a dezvoltării personale. Ca atare articolul 8 din CEDO presupune dreptul de a controla utilizarea imaginii unei persoane, inclusiv dreptul de a refuza publicarea unei fotografii făcute cu consimțământ.

De altfel, și art. 73 Codul Civil românesc prevede că orice persoană are dreptul la propria imagine și că în exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.

Concluzie: Atunci cineva publică pe internet fotografii portret cu minori, destinate publicului, trebuie să obțină acordul părintelui (pentru copilul cu vârsta sub 14 ani), acordul copilului și al părintelui (pentru minorul cu vârsta de 14-16 ani) și doar acordul minorului care are vârsta de 16-18 ani. În aceleași condiții acordul de publicarea a fotografiilor poate fi retras. În plus, nici măcar un părinte nu poate posta fotografii cu copilul său care a împlinit vârsta de 14 ani, dacă minorul nu este de acord cu aceasta.

Observație: Discuția de mai sus nu vizează fotografiile înfățișând minori în ipostaze intime – producerea, publicarea, accesarea sau distribuirea lor este infracțiunea de pornografie infantilă; nici fenomenul tip „sharenting” constând în publicarea de către părinți a fotografiilor cu copiii lor în diverse ipostaze și la diverse vârste; nici corelația dintre legislație și regulile comunității unei rețele de socializare.

Articol preluat de pe vedemjust.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp