Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

O nouă spargere de țară

Pensii speciale

Foto: Inquam Photos

E un semnal foarte, foarte prost ca decidenți aflați la cel mai înalt nivel în statul român să înceapă să sugereze că poate ar fi mai bine să renunțăm la niște milioane (sau chiar miliarde) de euro din PNRR doar ca să nu facem un lucru absolut firesc – să reformăm pensiile speciale. 

- În primul rând, este o nemernicie absolută că se încearcă din unele părți deja narațiunea cu „ne obligă UE să reformăm pensiile” sau „ne taie UE banii pentru că nu facem cum zic ei”. E o nemernicie pentru că nu ne obligă UE la nimic. România și-a luat un angajament pe tema asta. România are nevoie de asta sau o să ajungem să nu ne mai ajungă banii de pensii în câțiva ani. Cred și că o majoritate de România (aia nespecială, dar atât de numeroasă) își dorește reforma asta. Mai mult, nimeni nu ne obligă să ne fie bine.

- Cum deci să ajungem să transformăm asta într-o tensiune între UE – nivel național demnă de pus gaz pe focul naționalist care i-a mai tot ars și pe alții? Cum când până și vrăjitorul șef pe tema asta (Orban din Ungaria) a ajuns să își înghită cuvintele cât să ajungă acum să negocieze mult doar ca să pună mâna pe banii din PNRR?

- Am tot auzit vehiculate cifre apropo de cât ar costa să renunțăm la această reformă. Întâi că e „doar” 700 milioane, apoi că ar fi vreo 3 miliarde. Nu ne costă doar atât. Nu e despre doar cât „sacrificăm” din PNRR.

- Costurile sunt mult mult mai mari. Doar pensiile speciale se apropie de 1% din PIB și or să crească. Deci sunt banii pe care nu îi luăm de pe PNRR + încă vreo 2.5 miliarde de euro/ an în creștere plătiți pe pensii speciale. De asemenea, jalonul ăsta e parte dintr-o componentă mult mai largă legată de felul în care reușim să asigurăm sustenabilitatea finanțelor publice. 

- Semnalul pe care îl dăm e că începem o negociere ca la piață și e un precedent periculos și pentru alte reforme sau investiții. Așa că o să ajungem să îl ciuruim pe bietul PNRR mai rău ca pe un schweizer.

- Și ceea ce e cel mai enervant e că asta se întâmplă pe un subiect care chiar are susținere publică. Unde oamenii sunt de partea echității, unde ar fi trebuit să fie simplu. Ce o să se întâmple când cineva va trebui să facă reforme antipatice pentru întreaga populație? Nu le mai facem? Ok, pierdem bani europeni, dar nu ne trebuie totuși la un moment dat să avem niște decidenți care sunt în stare să ia decizii nepopulare? Sau pentru care poate societatea nu e potrivită?

De fapt, ce mi se pare cel mai trist și înfricoșător este mesajul care să dă fără niciun fel de jenă – suntem dispuși nu doar să ne oprim din reforme, dar să pierdem și bani doar pentru niște privilegii care ne aduc aminte în fiecare zi că în România sunt cetățeni de mai multe ranguri. Și atunci nu poți să te întrebi - ce o fi, frate, cu pensiile astea „speciale” de e atâta nevoie de ele? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cum îl cheamă pe magistratul ăla care doreşte anularea pensiilor nesimţite? Aud! NIciunul? NICIUNUL? Normal, ce treabă au ei cu PNNR-ul? Ducă-se, Pensia lor creşte întotdeauna cu câteva procente peste rata inflaţiei. Plânge zidul ăla de la Târgovişte după ei!
    • Like 2
  • La noi cinstea, patriotismul, implicarea in munca si creatie, unde este cazul, toate sunt de vanzare. De vanzare in afara vanzarii numita negociere a salariului. Salariul este pentru ca ne sculam si ne dam jos din pat, Restul, adica bautul cafelelor, discutiile despre meciuri si femei trebuie platite separat si cat traim. Si asta se intampla doar la cei care habar nu au ce-i aia munca. Cei ce muncesc pe campuri, la sapat de santuri aia sunt niste prosti, nu merita decat salariul minim pe economie si le facem si un cos zilnic. Oare cine le da aceste drepturi? Noi prin votul nostru a listelor de partid si pentru o bere, o galeata. Cred ca am coborat mai jos decat personajele lui Caragiale.
    • Like 2
  • Iata ce a adus democratia criptocomunista in cei 33 de ani ,fara viitor si generatii sacrificate in folosul aristrocatiei originale romanesti in care 90% din populatie nu are viitor cu pensii mizerabile si tineri debusolati si care alearga prin tari straine pentru a aasigura un trai decent familiile lor. Unde s-a gresit!!! de la inceputul democratiei originale romanesti. Sunt singurul care am sustinut ca Romania sa fie al 51 -lea stat al USA si sa importam democratia lor , veche de peste 200 de ani, dar am trecut la sistemele mafiote de tip italian unde grande familia instalata in toate domeniile conduce dupa bunul plac destinele acestui popor blajin, cu bun simt si nelacom, dar conducatorii lacomi si-au insusit distrugand industria grea, usoara , mobila, sticla, agrara vezi fabrici de zahar 28 in functiune si care si azi ne mai rad in fata la TV.S-a vandut totul si pe 10 $ fabrici, ape minerale, si minereuri rare, etc. Ce e de facut! 1. propun o desbatere generala cu digitalizarea, cu energia regenerabila , cu analiza proiectelor cu costuri a tuturor primarilor corupti si necorupti, proiecte prin care s-au sifonat bani publici si europeni si arestarea celor vinovati ca au praduit prin pret valoarea lucrarilor de 5-10 ori valoarea lor reala. Numai atunci se poate spune ca functioneaza justitia in folosul poporului nu a capilor conducatoare de clan.Absolut toate posturile vacante sa fie ocupate prin concurs si prin competenta, sa terminam odata cu lingaii politici, nepotisme, amante, grupuri infractionale. Incepem de la cap, guvern, presedinte, ministrii, partide, presedinti parlament, camera deputatilor si se trece la secretari, directori fantoma din ministere, societati ale statului si atunci societatea se va insanatosi, dar cine sa o faca. Par example. Aducem energie electrica prin cablu marin la 2000 km distanta pentru a deveni un hub energetic pentru Europa, suntem de rasul lumii, avem cel mai mare spatiu hidrografic din Europa si nu aplicam solutia simpla cu turbine kinetostatice(variante canadiene, SUA,) cu cost de investitie minora si putem culege de pe cursul apelor curgatoare, rauri, fluviu unde putem obtine chiar 3000 MWh in banda utilizand tehnologie canadiana.....si investitii mici 2,5 miliarde $
    • Like 0
  • Nume check icon
    Pai daca nu dam pensiile speciale cine ne mai apara tarisoara noastra draga in fata cotropitorilor de toate neamurile, cum spunea dl. ciolacu zilele trecute...pentru ca vajnicii patrioti romani apara tara numai daca sunt platiti cu pensii speciale de la varsta de 40 de ani, altfel ce sens are sa fi patriot?
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Elena Calistru/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon