Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

O resursă prost exploatată care ar putea să ne aducă un import masiv de bani. Dacă avem puțină minte...

Litoral lumini și umbre

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Cum a fost anul 2024 pentru turismul românesc?

Depinde din ce punct de vedere îl analizăm. Din punct de vedere financiar n-a fost rău. Dar n-aș dori o analiză financiară. Din punctul meu de vedere, ar fi irelevant pentru viitor. Iar viitorul ar fi mai important și ar trebui să ne preocupe mai mult.

Da, eu aș căuta să știu ce a făcut sau ce s-a făcut în 2024 pentru viitorul turismului românesc. Realizările din punct de vedere financiar sunt cam de domeniul trecutului. Mult mai important ar fi să știm ce investiții am făcut în 2024 pentru turismul românesc, ce proiecte am inițiat în 2024 pentru a crește turismul în viitorii ani. E destul de complicat să dau exemple, pentru că investițiile sunt ținute un pic la secret. De ce, nu știu. Vorbesc aici de investiții la nivel local, investiții făcute de comunități și autorități, nu de construcția unei noi pensiuni sau a unui nou restaurant.

Voucherele de vacanță - un cadou sau un generator de venituri la buget?

Mediul de afaceri din turism, patronatele și asociațiile patronale au susținut un proiect care trebuia să sprijine dezvoltarea turistică a României. Totul a fost bine până când proiectul a ajuns la guvern. În special la cel mai mare beneficiar al său și cel care a înțeles cel mai puțin, Ministerul de Finanțe. Din păcate, nici în anii următori, acest minister nu a înțeles mai mult. Ba chiar mai puțin. Fac referire, aici, la voucherele de vacanță.

În prima fază, Ministerul de Finanțe a limitat comisionul cumulat la 10%. Exceptând unitatea de cazare care putea avea oricât. Doar agențiile de turism. Din acești 10% emitentul putea lua 2%, apoi banca, apoi TVA, apoi comisioanele pentru transferurile bancare. Practic, tot greul, dus, uneori chiar în zona muncii voluntare, era pe umerii agențiilor de turism. De altfel, și-au asumat aceasta pentru că proiectul a fost inițiat de ANAT, Asociația Națională a Agențiilor de Turism.

Ce nu au înțeles specialiștii din Ministerul de Finanțe a fost că aceste vouchere nu sunt un cadou gratuit pentru angajații care le vor primi. Nici pentru angajatori. Iar „efortul” Ministerului de Finanțe ar fi fost chiar mai mic decât zero, dacă ar fi acceptat proiectul așa cum fusese gândit. Adică voucherele de vacanță ar fi pornit un generator de venituri la buget.

Să vedem cum

• Nu puteau fi puse în circulație fără a fi fiscalizate. Primul generat ar fi fost TVA-ul. Apoi impozite pe venit sau profit, după caz.

• Suma nu a fost suficientă niciodată pentru petrecerea unei vacanțe de o săptămână, pentru o familie cu 2 adulți. Adică provocau intrarea în joc a altor bani care generau aceleași venituri la buget.

• Oamenii care merg în vacanță mai vizitează un muzeu, un parc de distracții, mai cumpără suveniruri sau produse tradiționale locale. Alți bani care generează venituri la buget.

Mai mult decât atât, muzeele își asigurau acoperirea unei părți din costuri prin venituri proprii și reduceau efortul bugetar. Magazinele care se înființau în diverse localități unde veneau turiști plăteau salarii unor angajați care nu mai cereau ajutor de șomaj bugetului. Aceste salarii generează venituri la buget chiar dinainte de a ajunge la salariați.

• Pentru un mai bun control al fiscalizării sumelor suplimentare valorii voucherelor de vacanță, necesare achitării pachetului turistic, acestea ar fi bine să se poată introduce în circulație doar prin agenții de turism care fac plățile prin transfer bancar și au nevoie de documente fiscale (la pensiune poate exista tentația să facă documente pentru valoarea voucherelor și pentru restul nu).

Ce mână ar mai trebui întinsă importatorului de bani, turismul?

Aducerea de turiști străini în țară este un import direct de bani. Tour operatorii și agențile de turism care aduc străini în țară, pentru vacanțe ar trebui încurajați și stimulați. Munca nu e ușoară iar străinii cheltuie destui bani la noi și statul încasează destule taxe din ei. Acum, creșterea numărului de kilometri de autostrăzi face mai ușoară vizitarea României. Dacă s-ar rezolva și traficul urban, locuri de debarcare/îmbarcare pentru autocare, parcări pentru autocare pentru a nu îngreuna circulația, dar și care să se încadreze în timpul alocat grupului la fiecare debarcare, putem să sperăm...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Turismul românesc se bazează, în principal, pe jefuirea celor care au proasta inspirație să-și petreacă un concediu în țară. E cam târziu ca oamenii din turismul românesc să constate că funcționăm într-o economie de piață. Banii se duc acolo unde serviciile sunt ok iar românii au avut suficient timp să constate că afară serviciile sunt mai bune decât la noi, la aceiași bani. Și, ca în orice sistem cu reacție, tot mai mulți români vor prefera vacanțe pe-afară.
    Deci nu pomana voucherelor de vacanță este soluția relansării turismului românesc, ci practicarea unui turism de calitate, la prețuri decente.
    • Like 3
  • RazvanP check icon
    Pentru nebugetari singurul efect al tichetelor de vacanță PE CARE LE PLĂTESC INDIRECT a fost creșterea prețurilor concomitent cu scăderea calității pentru că patronii din turism nu mai au nici o motivație pentru a face investiții "dacă merge și așa"!
    Și apropo: nu este nici o "resursă", este doar o RISIPIRE A UNEI RESURSE! Tichetele de vacanță nu se dau din "plusvaloarea" generată de bugetari ci din taxele plătite de angajații din privat, este impropriu spus altfel. Când 100% din sumele câștigate de un bugetar vin din taxe este ilogic să pretinzi că plătesc taxe la rândul lor, doar RETURNEAZĂ o parte din sume sub formă de taxe!
    • Like 3
    • @ RazvanP
      Francisc check icon
      Ei na, dom' RăzvanP! Cum să fie tichetele de vacanță o risipire de resurse când specia bugetivoră e în vârful lanțului trofic? Ălora de mai transpiră muncind în privat nu le rămâne decât să plătească privilegiile celor de la stat. Cică așa e bine...
      • Like 2
  • Francisc check icon
    E de pus o singură întrebare, domnule Mocanu: de ce ar beneficia doar unii de vacanțe plătite de toți? Altminteri treaba e clară: slujbașii statului au două perechi de coaie...

    • Like 4
  • mhm check icon
    Daca 2 oameni dintr-o familie lucrează la stat, primesc cumulat 3200 de lei cadou. Suficient pentru cazare 7 zile la un hotel bun. E un mecanism excelent de distorsionat piața, pentru că ridică prețurile artificial.
    • Like 4


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult