O tânără care a luptat pentru drepturile elevilor și pentru o educație mai bună a ales să plece să studieze în SUA. A fost admisă la Stanford. Ariana Dudună: „România Educată a fost o minciună. Nu se va schimba nimic în următorii 10 ani. Mediul în care te naști ajunge să îți decidă viitorul”

Cum e să te lupți pentru educația din România direct de pe băncile liceului, să câștigi procese la Curtea Constituțională pentru transportul elevilor și să ajungi să reprezinți elevii la negocierile cu președintele României în timpul grevei generale din educație, dar apoi să alegi să pleci din țară la o universitate de top din SUA? Ariana Dudună, fosta președintă a Asociației Elevilor din Constanța, spune într-un interviu pentru Republica că i se pare grav faptul că pleacă din țară tinerii care chiar și-au dorit să schimbe ceva. „Asta înseamnă că și-au pierdut speranța”, spune aceasta.

Ariana Dudună absolvit Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Constanţa și a fost singurul elev care a intrat la consultările de la Cotroceni dintre sindicatele profesorilor, aflate în stradă, și președintele Klaus Iohannis, în timpul grevei generale din mai-iunie 2023, după cum scrie platforma Edupedu.

Tânăra a publicat pe Facebook în urmă cu doar câteva zile o scrisoare prin care a fost anunțată că a fost admisă la prestigioasa Universitate Stanford din SUA. „Mi-am dedicat ultimii patru ani pentru a lupta pentru o educație mai bună, de calitate, pentru toți elevii. Perspectivele de viitor sunt sumbre însă: greva a fost un eșec, România Educată a fost o minciună, iar ideea de reformă în România pare că a devenit o glumă proastă. Nu cred că în următorii 10 ani se va mai schimba ceva. Sper din tot sufletul să mă înșel, dar realitatea este că educația a stagnat. Între a fi complice sau martor la acest declin, nu vreau să aleg niciuna. Astfel, am ales să-mi continui studiile peste hotare, la Universitatea Stanford, marcând o decizie dureroasă, dar necesară. Faptul că România alungă tinerii care luptă pentru o țară mai bună, care sunt vocali, ar trebui să ne cutremure pe toți. În continuare, voi sprijini chiar și de la distanță inițiativele din România care se luptă pentru o educație mai bună, în special inițiativele elevilor”, a ținut să spună Ariana Dudună.

- Ești una din persoanele care s-a luptat cu problemele din sistemul educațional românesc în ultimii ani. Poți descrie care sunt cele mai mari probleme pe care le are acum sistemul de educație din România?

Dincolo de problemele care există la nivel curricular, despre care se vorbește în spațiul public, cum ar fi că programa poate nu e suficient de actualizată sau că manuale nu sunt adecvate noii generații, cred că cele mai mari și cele mai grave probleme sunt cele care țin de echitatea învățământului. Există copii care, din păcate, statistic, se apropie de o majoritate, undeva la 40%, care nu știu să înțeleagă un text scris, care se culcă flămânzi seara și care nu au cu ce să ajungă la școală. Ei bine, degeaba avem în România poate 1% elevi care au competențe ok sau care sunt olimpici, dacă alți 40% nu pot să învețe, nu știu să scrie și să citească, nu înțeleg un text scris. Iar asta se întâmplă din cauza condițiilor socio-economice în care trăiesc. În România, mediul în care te naști ajunge să îți decidă viitorul.

- În ultima perioadă mai mulți profesori universitari au vorbit despre faptul că generația tânără nu e atât de aplecată către gândirea critică. Este generația Z, din care faci parte, o generație care nu are gândire critică? Cum răspunzi celor din alte generații care îți critică generația?

În primul rând, celor din alte generații care critică generația tânără vreau să le amintesc faptul că generația tânără a fost crescută de generațiile lor. Deci generația actuală a avut profesori din generațiile trecute, a avut părinți din generațiile trecute, doar așa ca un exemplu. Prin urmare, generația tânără se află acum în locul în care se află, la nivel poate mai individual, doar din vina generațiilor trecute. Iar în ceea ce privește gândirea critică, într-adevăr, școala la momentul actual nu cultivă competențele de gândire critică. Însă nu aș vrea să fac o afirmație cum că generația actuală e mai slab pregătită decât alte generații din trecut, e mai slab orientată către gândire critică, pentru că avem exemple de persoane și din generațiile aflate la vârsta adultă care au o lipsă completă de gândire critică. Iar cel mai recent exemplu este doamna acea care a fost păcălită pe internet că i-ar fi dat mesaje Brad Pitt. Aceste povești și aceste știri ne arată o lipsă de gândire critică din partea anumitor generații.

Singura metodă prin care putem într-adevăr să evaluăm și să spunem că o generație are gândirea critică mai slab dezvoltată sau mai mult dezvoltată decât alta sunt studiile. Însă, din păcate, în România există o lipsă de cercetări pe acest subiect. Orice altceva reprezintă doar o judecată de valoare cu care nu pot să fiu de acord.

- România trece printr-un exod al tinerilor bine pregătiți. Tu ești unul dintre acești tineri. De ce pleacă tinerii bine pregătiți din România?

În cazul ăsta sunt mai mulți factori, în mod evident. Însă, în primul rând, cred că problema cea mai mare este interacțiunea ostilă pe care tinerii o au cu statul român, interacțiune care începe încă din școală. Prima interacțiune a unui tânăr cu o instituție a statului este interacțiunea sa cu școala.

În al doilea rând, evident sunt și alți factorii socio-economici. Sunt mulți tineri care au deja rude plecate în străinătate și pleacă din acest motiv și așa mai departe. Însă, ceea ce vreau să menționez și ceea ce mi se pare cel mai important: nu vreau să mă consider neapărat o tânără bine pregătită, pentru că nu îmi dau seama cum aș putea evalua dacă sunt bine pregătită sau nu.

În schimb, ceea ce mi se pare grav este faptul că, până la urmă, bine pregătită sau nu, am fost una dintre persoanele care au luptat pentru o țară mai bună și totuși am luat decizia să plec din țară. Mi se pare grav faptul că pleacă oamenii care chiar și-au dorit să schimbe ceva. Asta înseamnă că și-au pierdut speranța.

- De ce ai ales SUA și nu altă țară?

Nu am ales neapărat SUA. Am intrat la Universitatea Stanford, pentru că acolo am avut o oportunitate extraordinară, iar pentru că este o universitate de top, am ales să profit de această oportunitate. Deci nu am ales SUA în favoarea altei țări. Pur și simplu la această universitate s-a întâmplat să am oportunitatea să intru. Principalul motiv pentru care am ales să mă duc este pentru că știu că aș avea alte condiții în mediul universitar din SUA decât aș avea în România, în special pe partea de resurse și de sprijin din partea cadrelor didactice. Însă, un alt motiv este și că evoluția pe care am văzut-o în ultimii patru ani, de când mă lupt pentru o educație mai bună în România, este una tristă. Și nu cred că voi vedea o evoluție, ori că plec din țară, ori că rămân, în următorii 10 ani. Adică am simțit că prezența mea în România în următorii cel puțin patru ani de facultate nu va aduce neapărat o îmbunătățire în sistemul educațional.

- Simți ca e o înfrângere atunci când spui că în următorii 10 ani nu se va schimba nimic?

Nu simt neapărat ca e o înfrângere personală, pentru că am schimbat destul de multe. Cât am fost la Asociația elevilor din Constanța am avut primul proces constituțional câștigat de o asociație de elevi, am fixat un precedent constituțional important în ceea ce înseamnă jurisprudența Consiliului Economic și Social, ne-am susținut profesorii în timpul grevei... Mai degrabă simt că e o înfrângere sistemică, în sensul în care, în mod evident, pe mai multe paliere din societate, reforma în educație a devenit o glumă proastă odată cu acest proiect „România Educată”. Nu există voință politică, la nivelul sistemului de educație, de a face o reformă reală și îmi pare că întreaga societate este speriată de schimbare și de asta nu își dorește ca ea să se întâmple. Și tocmai din acest motiv nu cred că se va mai schimba ceva.

- Ce vei studia în SUA?

În universitățile din SUA nu există sistemul Bologna, iar asta înseamnă că îți alegi specializarea în abia în anul trei. Deci până în anul trei am posibilitatea să-mi aleg orice specializare, orice licență, de la inginerie, până la literatură. Decizia pe care o văd la momentul actual este de a studia economia, dar această decizie se poate schimba până în anul trei de facultate.

Îmi doresc să studiez economia pentru că este o materie care îmi place. Eu voiam inițial să dau la Facultatea de Drept și începusem să mă pregătesc la economie și mi-a făcut plăcere acest domeniu. Am ales acum economia pentru că mi se pare un domeniu serios și unul flexibil. Mi se pare că cu o licență în economie poți mai departe să te duci în mai multe domenii, de la științe politice, politici publice, relații internaționale, finanțe, până la, inclusiv, să lucrezi în presă. Deci eu văd economia ca pe un domeniu flexibil care îți deschide multe uși.

- Ai de gând să te întorci după facultate în România?

Nu cred că imediat după facultate. Mi-aș dori, evident, ca pe termen lung să mă întorc. Mi-aș dori, nu știu, copiii mei să crească lângă bunicii lor, nu la 10-15.000 de kilometri distanță. Însă nu e o decizie pe care vreau să mi-o asum de acum. Știți, multă lume formulează întrebarea în felul următor: vrei să te întorci în România ca să schimbi ceva? Și ca să răspund și la această întrebare: Nu! Nu cred în acest mesianism pe care îl văd în politica românească. Nu cred că avem nevoie de un Mesia care să vină să ne salveze. Cred că salvarea României va veni din oameni care pur și simplu își fac treaba. Și cred că asta este problema pe care o avem acum. Că nu toți oamenii care ar trebui să-și facă treaba și-o fac.

- Ce sfaturi le dai tinerilor care sunt în liceu și vor să lupte pentru drepturile lor?

Cred că ce cel mai important sfat pe care îl dau este să aibă curaj, să nu le fie frică și până la urmă să-și amintească că scopul oamenilor aleși în funcții publice este să se asigure de bunăstarea cetățenilor. Și vreau să precizez ceva: Ministru provine din limba latină și în limba latină însemna „servitor”. Deci ministrul este un „servitorul” al poporului. Acesta este scopul oamenilor pe care îi alegem sau pe care nu îi alegem, dar care ocupă funcții publice: să servească interesele poporului, să reprezinte poporul. Deci cred că asta e ideea care nouă ne lipsește și la nivel de cultură socială.

- Ar trebui tinerii să plece din țară pentru a se realiza sau pot face treabă bună și dacă merg la o universitate din România?

Da, în mod evident, printre prietenii mei foarte buni, oamenii pe care îi admir, majoritatea sunt persoane care au studiat în țară, care poate au plecat apoi să facă un master în străinătate. Da, cred că este posibil să te realizezi în țară, dar cred, din nou, că depinde de situația fiecăruia, de oportunitățile fiecăruia. Ba chiar cred că în anumite situații este mai bine să alege o facultate din România față de o facultate din străinătate. La mine a fost o situație puțin specială. Am intrat la Stanford, care este până la urmă a doua universitate din lume, iar asta a fost o ofertă foarte greu de refuzat. Însă cred că te poți realiza și în țară în multe situații.

- Dacă ar fi să schimbi trei lucruri la sistemul de educație, care ar fi acelea?

În primul rând, aș da o masă caldă gratuită tuturor elevilor sau cel puțin celor proveniți din medii defavorizate și din mediul rural. Le-aș da transport gratuit, manuale, cărți, caiete, rechizite gratuite, tot ce au ei nevoie pentru a putea să meargă la școală și să-și continue studiile, burse mai mari și așa mai departe.

În al doilea rând, aș schimba arhitectura curriculară de la zero. Aș face una mult mai axată pe predarea transdisciplinară, aș schimba programele școlare. Aș porni, atunci când fac planurile-cadru, de la nevoile elevilor și de la cercetările specialiștilor, nu de la normele profesorilor.

În a treilea rând, aș mări salariile profesorilor. Cine mă cunoaște știe că am susținut greva. Și eu cred că pentru a avea oameni profesioniști în învățământ avem nevoie de salarii mai mari și competitive cu alte poziții de pe piață.

- Ce înseamnă să îți faci vocea auzită?

Ohh, să-ți faci vocea auzită e ușor. Să-ți faci vocea ascultată este greu. Și în multe momente nu cred că am reușit să-mi fac vocea ascultată. Însă să-ți faci vocea auzită cred că în primul rând înseamnă să ai niște principii, să crezi în ele și să fii dispus să lupți pentru ele oricât este nevoie. Abia atunci poți să spui că ai o anumită voce și abia după ce o ai poți, mai departe, să ți-o faci auzită.

- Care e cea mai frumoasă amintire și cea mai urâtă amintire cu care pleci din sistemul educațional românesc?

Cred că printre cele mai frumoase ar fi când mi-am văzut foștii profesori din învățământul gimnazial și învățătorii la proteste în timpul grevei de anul trecut și când m-au felicitat. O altă amintire foarte frumoasă a fost atunci când am câștigat procesul la Curtea Constituțională pentru transportul elevilor. Și cred că una dintre cele mai urâte amintiri ar fi momentul în care, la negocierile de la Palatul Cotroceni, în timpul grevei, președintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe profesori să încheie greva și, mai în glumă, mai în serios, a spus că ar trebui să pună muzică veselă pe fundal ca să fie lumea fericită că s-a încheiat greva. Cred că e una dintre cele mai urâte amintiri pe care o să le am.

- Vei merge la vot anul ăsta?  

Da, îmi doresc să merg la vot anul acesta.

- Crezi că pot să reprezinte tinerii o schimbare dacă merg în număr cât mai mare la vot?

Da, într-o anumită măsură. Însă, în același timp, mă deranjează ușor modul în care acest mers la vot al tinerilor sau lipsă de mers la vot a tinerilor e folosită ca să justifice anumite probleme din România. Cred că dreptul la vot, cel puțin în România, reprezintă și dreptul la neparticipare. Și dacă tinerii, din punct de vedere social, într-o proporție majoră nu merg la vot, acest lucru se întâmplă pentru că ei nu sunt targetați. Și cred că este mai degrabă responsabilitatea partidelor politice, a candidaților, să mobilizeze tinerii la vot. Tocmai pentru că, logic, e în avantajul lor să vină cât mai mulți timp și să-i voteze pe ei, decât ar fi responsabilitatea tinerilor să se convingă între ei. Tinerii trebuie targetați politic la momentul actual. Din păcate sunt puține spre deloc partide și candidați care îi vizează. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp