Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Pe 18 august, Germania a demarat un experiment socio-economic care poate duce la depășirea așa numitului „prag al sărăciei”

Berlin Friedrichstrasse

Foto: Guliver Getty Images

În data de 18 august Germania a demarat un nou experiment socio-economic: ideea este cea de a observa felul în care un supliment financiar considerat un minim pentru un trai decent poate ameliora viața cotidiană a persoanelor din diverse contexte sociale. Se dorește creșterea nivelului de trai al populației și depășirea așa-numitului „prag al sărăciei”.

Chestiunea introducerii venitului universal de bază în Germania a suscitat numeroase controverse în ultimii ani. Inițiativa a fost luată mai serios în discuție în 2016, când Elveția a și organizat un referendum pentru a afla opinia cetățenilor pe această temă. Rezultatul referendumului a indicat refuzul categoric al populației de a face uz de un „premiu” oarecum nemeritat din partea statului.

Finlanda a pus în aplicare acest sistem de subvenționare în varianta de experiment: 2000 de persoane aflate în șomaj de mulți ani au primit în 2018 și 2019 - suma propusă a fost de 560 de euro (net) pe lună, primită necondiționat.

Rezultatul experimentului nu a fost atât de concludent pe cât se dorea, dat fiind faptul că desfășurarea acestuia s-a suprapus cu reajustarea schemei de plăți a ajutoarelor sociale și de șomaj.

Concluzia celor 2 ani de venit universal de bază a fost totuși o vizibilă îmbunătățire a condițiilor de trai a persoanelor implicate în program, ceea ce nu a dus însă la schimbări majore în stilul acestora de viață.

În momentul de față, post covid-lockdown, Germania a început să analizeze diverse modalități de a-și consolida sistemul social în special pentru a oferi sprijinul necesar profesioniștilor din sectoarele ce nu și-au putut încă relua activitatea.

În acest context, Institutul Max Planck, Institutul German de Economie (Deutsches Institut für Wirtschaft) și asociația „Mein Grundeinkommen” („Venitul Meu Universal”), care militează pentru aprobarea acestei inițiative din 2014, au decis demararea unui experiment ce va dura 3 ani: dintr-un total de 1500 de participanți din toate clasele de venit, 120 vor primi lunar 1200 de euro, restul de 1380 servind ca termen de comparație.

Pentru a lua parte la testarea venitului universal condiția este cea de a fi major și de a avea reședința în Germania. Fondurile puse la dispoziție studiului însumează 140.000 de euro, fiind donații provenite de la persoane private.

Și Berlinul a inițiat în 2019 un program-experiment denumit „Venit universal solidar”, care se concretizează prin oferirea unui loc de muncă remunerat cu salariul minim pe economie. Persoanele ce pot lua parte la program trebuie totuși să îndeplinească anumite condiții, programul fiind gândit mai mult ca intermediere pentru reintegrarea șomerilor pe piața muncii.

În prezent, ideea unui venit de bază este universal agreată în Germania, pe fundalul unei crize corona care continuă să-și lase amprenta asupra multor sectoare, afectate fiind îndeosebi activitățile în regim freelance. „Suplimentul” este văzut ca un plus ce ar crea o relaxare financiară pentru toate categoriile de populație, având în primul rând un efect pozitiv asupra satisfacției la locul de muncă, și deci asupra eficienței angajaților. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Experimentul venitului minim garantat nu este nou. Au fost numeroase tentative, unele vechi de cateva decenii. Acum devine necesar, pentru ca digitalizarea + COVID scoate in evidenta mai devreme ceea ce era un trend asteptat peste cateva decenii: zeci, sute de milioane de oameni nu vor mai avea locuri de munca. Mai mult: nu vor fi capabili sa execute nici una dintre muncile nou-disponibile. Asa numita clasa a "inutililor", cum o numeste Youval Harari. Asadar, de aia!
    • Like 2
  • Liberty check icon
    pe naiba!
    nimic fara America!...
    • Like 0
    • @ Liberty
      si in SUA sunt niste experimente cu UBI (universal basic income)
      • Like 0
  • Înteresant articol, însa nu cred că descrierea acestei idei ca fiind una "universal agreeata in Germania" e corectă. De exemplu, ministrul federal al finantelor, Olaf Scholz, un social-democrat de altfel, s-a declarat impotriva acestei initiative, spunand ca un venit universal de baza ar fi de neplatit. Iar "Tagesspiegel" raporteaza ca (doar aproximativ) 50% din populatie sustin aceasta idee.

    https://www.tagesspiegel.de/politik/scholz-lehnt-grundeinkommen-ab-hat-der-spd-kanzlerkandidat-das-s-vergessen/26115440.html
    • Like 0
    • @ Victor Bucșanu
      nici macar ca "Germania" a demarat experimentul, ci un ONG din Germania, din ce am citit mai de mult, inteleg ca banii pe care ii dau nu-s de la buget ci din donatii.
      • Like 1
  • Cred ca astfel de experimente reprezintă un început bun, totuși, încă doar un început. Schimbări majore in stilul de viața a persoanelor implicate nu cred ca se pot produce in doar doi ani, e mult prea puțin.
    Altfel, ar fi interesant și un experiment la capătul celalalt al axei: limitarea veniturilor maxime nu doar prin impozitare, ci și in valori absolute... Resursele umanității se risipesc semnificativ in stiluri de viața extravagante, obiecte inutile ce-și găsesc amatori datorită carentelor emoționale și de caracter omenești, construcții aberante, etc, etc.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult
sound-bars icon