Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Pe una dintre cele mai vechi autostrăzi din Europa am numărat 25 de tuneluri. Noi nu suntem în stare azi să finalizăm un drum ce ne traversează munții. Economie comparată: Italia vs România

autostrada Italia - Getty

 (Foto Guliver/Getty Images)

Am venit dinspre nordul Italiei prin Bologna spre Florența, pe una dintre cele mai vechi autostrăzi din Europa și cea mai lungă din Italia - Autostrada del Sole sau A1 ce leagă Milano de Napoli, prin Bologna și Florența.

Descriu pe scurt o parte din această autostradă construită în 1964: din cei 92 de km parcurși, vreo 32 km (1/3 din ea) sunt tuneluri cu 2 - 3 benzi pe sens. Am numărat pe puțin 25 de tuneluri dintre care cel mai mare are 8,7 km, al doilea ca lungime având 3,8 km.

Oamenii aceștia au făcut lucrurile astea de vreo 60 de ani. Descendenții romanilor au înțeles demult că dezvoltarea depinde de drumuri, de infrastructură în general.

Noi nu suntem în stare astăzi să finalizăm un drum ce ne traversează munții. Suntem experți în studii de fezabilitate și de impact. Suntem îngropați în ele. Iar de tunele, ce să mai vorbim! Nici măcar să punem o lumină ca lumea în alea de pe Transfăgărășan nu suntem în stare. Tunele cu o bandă jumătate, pline de gropi. Un adevărat pericol.

Noi suntem încă la un stadiu primitiv în care pensiile speciale ale unor politicieni cu proprietăți prin afară sunt mai importante ca drumurile noastre. Încă ne întrebăm stupid de ce să facem autostrăzi, că nu avem dezvoltarea necesară pentru ele. Dezvoltarea începe de la drumuri și nu invers.

În schimb, socialiștii de pe la noi ne amăgesc cu dublul standard și cu inegalitățile sociale! Diferența dintre noi și lumea dezvoltată și în asta constă!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Orice comparatie cu vestul e aiurea si irelevanta. De cand sunt italienii capitalisti? Italienii sau orice natie de la unguri incolo (inclusiv). Si de cand suntem noi? Tot ne vaitam bai ce inapoiati suntem ce au aia si n-avem noi cum au aia si noi nu putem etc etc. De 20 ani numai asta aud peste tot. Sa incepem numai cu faptul ca noi nici macar la nivelul CAER nu eram, eram cei mai inapoiati si cei mai saraci comparativ cu ungurii cehoslovacii nemtii chiar sarbii. Otopenii nici nu se vedeau ca se facea economie de lumina se aprindeau cat sa vada aia pista si pe urma se stingeau balizele, ca la baie cand faci pipi. Eram mult sub comunistii ceilalti. Deci am avut de recuperat si fata de nivelul de la care au plecat ailalti. Apoi vesticii tot construiesc de dupa 1945, unii aveau si dinainte noi n-am construit nimic pentru ca intai a trebuit sa refacem ce se putea dupa 90 incoace. Apoi banii au venit abia din 2007 teoretic ca pana s-au creat organismele si legile ca sa atragem bani au mai trecut ani. Plus ca la toate se adauga stilul nostru furturi prostia si alte combinatii specifice locului. Deci comparatia tuneluri italiene vs tuneluri dambovitene e doar sa ne autoflagelam sau autoflatulam. Sa nu uitam nici ca Italia e cam praf cu economia iar sudul e un fel de Slobozia doar ca ei au si mafie. Asa si criza ca uitasem, abia ce intrasem in UE si ne-a pocnit criza. alti ani de intarziere. Puteam sa fim ca grecii, ca si aia au tuneluri si autostrazi. Si nu prea le-a folosit.
    • Like 0
    • @ Magotu Enigmatic
      adrian check icon
      Grecii au infrastructura intre primele in Europa , trecand printr-o criza profunda . La ce le-a folosit ce adica ? Ei au cam terminat proiectele de autostrazi , practic nu mai au ce legaturi sa faca prin autostrazi . Evident ca le folosesc lor si generatiilor de dupa . Sunt cu muult in fata noastra . Informati-va...
      • Like 1
  • Gabi check icon
    Ok, de plătit, plătim şi rovigneta şi taxe adăugate în preţul combustibilului. Însă, ce se întâmplă în cazul unui accident mai serios, care se lasă cu distrugeri importante de bunuri sau chiar vieţi?
    Managementul guvernamental al drumurilor și autostrăzilor este nu numai ineficient, ci și mortal. În România, în fiecare an „socialismul rutier” provoacă moartea a mii de oameni. Oficialii guvernamentali care gestionează sistemul de autostrăzi, administratorul rutier, ar trebui să se asigure că sunt menținute standardele corespunzătoare în ceea ce privește aspectele de siguranță. În practică nu o fac corespunzător. Iar procesele în instanţă împotriva autorităţilor sunt ori respinse din start, ori sunt judecate în defavoarea victimei. Chiar şi atunci când victima câştigă în instanţă, daunele sunt plătite de la bugetul de stat (adică din taxele contribuabililor).
    Aşadar, în lipsa unei repercursiuni directe, niciun funcţionar nu-i va păsa de daune şi victime. Că nu el achită nota de plată - ci alţii plătesc pentru el.

    Spre deosebire de o şosea privată, sau o parcare privată supra-etajată, într-un centru comercial, sau pe culoarul unui magazin, unde condițiile de siguranţă prevalează. Iar în cazul unui accident, întreprinzătorul în cauză este imediat tras la răspundere şi plăteşte direct şi personal pentru neglijenţă. Aşadar, un privat nu prea poate face rabat la condiţiile de siguranţă, deoarece câteva evenimente cu daune serioase îl pot băga în faliment.

    Din aceste două motive, (siguranţă şi responsabilitate), aşi opta pentru şosele private versus şosele de stat.

    Şi, uite incă un argument în favoarea şoselelor private: mai puţină aglomeraţie! De exemplu, în Anglia (şi nu numai), şoferii au de ales între două şosele, una publică şi alta privată. Cea publică (gratuită) e mereu aglomerată, prost semnalizată, prost iluminată. Cea privată e liberă, rapidă şi mult mai bine întreţinută. Şoselele private sunt mai puţin congestionate, pentru că pe ele nu călătoresc chiar toţi sărmanii.

    La noi, deşi plătim pentru ele, şoselele au rămas ale statului însă nu oferă nici siguranţa nici responsabilitatea unei şosele private. Şi după cum merg lucrurile in România şoselele nu se vor privatiza niciodată. Sunt prea multe contracte de reparaţii, de dezăpezire şi alte şpăgi de pierdut.
    • Like 0
    • @ Gabi
      Delirezi...! Sosele private in UK sunt doar in anumite zone si majoritatea sunt publice bine semnalizate si iluminate. Daca habar n-ai nu mai comenta aiurea.
      • Like 0
    • @ Doru Ovidiu
      Gabi check icon
      În urmă cu vreo 10 ani, atunci când am călătorit prin vestul Europei; începând din Austria, apoi trecând prin Germania şi Franţa cu destinaţia Anglia, a trebuit din când în când să opresc la bariere unde se plăteau aşa zisele „toll” -uri. Aşadar, faptul că erai taxat la numărul de km. pentru a putea circula pe unele şosele, (nu pe toate), mi-a confirmat presupunerea că unele din ele erau administrate de o entitate privată.

      Pentru Anglia, iată partea legală: Legea privind întreținerea și adoptarea drumurilor private în Anglia și Țara Galilor este conținută în partea a XI-a din Legea autostrăzilor din 1980. Pe scurt, un drum privat sau neadoptat este, prin definiție, o autostradă care nu poate fi întreținută din cheltuieli publice. Prin urmare, autoritatea locală de autostradă nu este obligată să plătească pentru întreținerea acesteia.
      În Anglia și Țara Galilor responsabilitatea pentru costul întreținerii unui drum privat revine proprietarilor proprietăților care se află pe acele drumuri private.

      Pentru cine este interesat, mai multe detalii aici:
      https://tinyurl.com/UK-private-roads
      • Like 0
    • @ Gabi
      Nu exista autostrada privata sau sosea cum zici tu. Alea sunt scurtaturi pe distante mici si, evident ca platesti ca sa treci pe acolo. dar e pierdere de timp sa-ti explic. Daca nu traiesti aici tot degeaba.
      • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    Nu-i nici un socialist aici. Sunt numai niște cameleoni care au împrumutat culoarea roșie ca să păcălească pe naivi. Ei NU au de fapt culoare politică. Sunt setați doar pe propria îmbogățire, sunt niște bieți oportuniști. De fapt sunt...NIMIC.
    • Like 1
  • Ion check icon
    Când văd această construcție mă bate gândul să îndrăznesc să gândesc că respectiva lucrare a fost cumva realizată de specialiști și muncitori români?!
    • Like 0
  • Doar socialiștii ? Așa zisa dreaptă a făcut mai mult ? Nu avem ideologii de dreapta sau stânga în realitate ci goar găști puse pe furat. Marele șpecialiștii și luptător împotriva corupției pe numele lui Băsescu spunea că România nu are nevoie de autostrăzi. Acum vad că vor să facă autostrăzi cu plată tocmai în cea mai săracă zonă a țării în Moldova ceea ce e bine, îngroapă zona de tot în sărăcie.
    • Like 0
    • @ Adrian Ionescu
      Delia MC Delia MC check icon
      Tare. Avem vinietă dar vrem și autostrăzi cu taxă! Așa (cu amândouă) cunosc doar Austria. Dar ei își permit să ceară căci: 1.oferă calitate, 2. nici un turist nu renunță la concediu, ski pentru asta.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Gabi check icon
      Confirm existenţa autostrăzilor cu taxă [şi] în Austria. Da, îşi permit să ceară, dar asta menţine civilizaţie, rapiditate şi fluiditate pe acele şosele. Dealtfel, peste tot unde este aplicat sistemul „pay-as-you-go”, sau toll-uri per nr. de kilometri parcurşi, se mai elimină din blatiştii bulgari, turci, etc. care tranzitează.
      La noi, şoferii plătesc în avans cam 50% acize adăugate în preţul carburantului plătit la pompă, chiar dacă momentan nu vor folosi şosele din afara oraşului prost întreţinute. Sistemul nostru actual nu este echitabil.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult