Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Pentru succesul referendumului lui Iohannis este nevoie să iasă din case peste 2 milioane de votanți care n-au participat la parlamentare

Klaus Iohannis la proteste

Referendumul lui Iohannis are nevoie de 2 milioane de voturi care au lipsit la parlamentare

Anunțul referendumului președintelui Iohannis a adus o oarecare liniștire a românilor care protestează împotriva înfăptuirii justiției prin ordonanțe de către guvernul PSD-ALDE. Poate chiar o speranță că situația va fi definitiv rezolvată prin votul popular. La nivel declarativ, așa este. Dar, dacă ne uităm puțin pe cifre, victoria referendumului e cu mult mai puțin probabilă, iar Iohannis a dat semne că știe asta. Avem așa (lucrăm cu cifre rotunjite):

Număr necesar de votanți pentru validarea referendumului (30% din total alegători înscriși în liste, conform legii referendumului): 5,7 milioane

Număr necesar de votanți pentru validarea rezultatului (25% din total alegători înscriși în liste): 4,8 milioane

Validarea referendumului este prima discuție. Avem 5,7 milioane de români dispuși să iasă la vot? La parlamentarele din 2016 au fost prezenți la urne cam 7 milioane, deci n-ar fi o problemă. Dar, dacă PSD-ALDE boicotează prin neprezentare? Ar rămâne să vină doar votanții non-PSD, adică 3,4 milioane. Deci, pentru validarea referendumului, ar trebui aduși de „acasă” încă 2,3 milioane de români. E o cifră care trece mult de numărul persoanelor active pe rețele sociale și din stradă care se manifestă anti-PSD. Avem încă 2,3 milioane de români tăcuți, dar supărați și dornici să vină la referendum? Greu de crezut.

Să spunem, totuși, că emoția populară va aduce la vot suficienți români pentru validarea referendumului. Să vedem ce șanse sunt pentru validarea rezultatului scontat de Iohannis. E nevoie de 4,8 milioane de susținători. Non-PSD/ALDE la parlamentare au fost doar 3,4 milioane. Deci, lipsesc 1,4 milioane de votanți care să fie de acord cu obiectul referendumului. Din nou mă întreb: există 1,4 milioane de români, care nu au fost la parlamentarele de acum o lună și jumătate și care ar avea acum spirit civic de a participa la o consultare populară și care să fie neapărat „pentru” ce vrea Iohannis? Din nou, nu cred.

Ar exista o abordare mai optimistă, dacă facem referire la „bazinul” de votanți ai lui Iohannis din 2014. Președintele a avut atunci 6,3 milioane de votanți. Dacă aceștia ar reveni cu toții la referendum (că la parlamentare au fost jumătate), ar mătura cu Dragnea&comp. pe jos. Dar, să fim realiști. Iohannis nu mai are nici pe departe susținerea din 2014 și e greu de previzionat câți mai poate readuce în tabăra sa într-o lună-două.

Cum-necum, concluzia este aceeași: pentru a avea șanse de reușită, referendumul lui Iohannis trebuie să adune cel puțin 2 milioane de adepți care au fost absenți la ultimele alegeri, care ulterior nu s-au manifestat nici pe stradă, nici în agora digitală.

Celor dezinteresați de politică, celor absenți din viața civică și neinteresați de vot trebuie să le spunem un lucru foarte important. Spre deosebire de alegeri, acum, la referendum, ei sunt deja participanți. Prin legea de organizare a referendumului, validarea consultării și a rezultatului se raportează la numărul total de alegători din România. Cine are peste 18 ani, este deja numărat la referendum și influențează implicit rezultatul. A nu se deplasa și la urne, pentru a indica și o opțiune, este un act de mare iresponsabilitate și de dispreț față de cel de lângă tine care merge la vot. La alegeri te mai poți da după cireș, la referendum nu mai ai cum.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bă Alin Bă Alin check icon
    Din partea mea, sa-i gratieze pe toti, sau sa-i inchida pe toti, ce-mi pasa mie. Da stiu, suna ignorant, dar sa fim seriosi, au mai incercat si altii inainte, sa schimbe un sistem putred, la Mineriade, au facut si greva foamei, nu au vandalizat, si au fost macelariti de cei din neamul lor, cei spalati pe creier si usor de manipulat.

    Nu, nu am sa-mi consum energia si resursele pentru interesele altora. Imi e rusine ca sunt roman.
    • Like 0
  • Ieșit m cu siguranță!!!
    Nu lasam acești hoți bandiți, corupții și penali sa ne fure și ceea ce a mai rămas din tara asta. La pușcărie cu toți nelegiuiți, sa putrezească în pușcărie toți ceea ce merita - corupția ucide
    • Like 0
  • Personal, demersul lui Iohanis mi s-a parut pripit si insufcient argumentat . Nu a fost formulata clar intrebarea iar cea trimisa la Parlament este prea generala si fara posibile urmari practice ( cred ca ar fi trebuit ceva de genul " sunteti de acord cu modificarea regimului de detentie/condamnare prin ordonanta de urgenta ? - nu stiu daca este bine dar asa intuiesc) . Propunerea lui Godina mi se pare geniala si de bun simt - daca chiar asa gem penitenciarele in care s-au scris atatea lucrari stiintifice.
    • Like 0
  • Daca cheltuielile de 20.000.000 de euro care se vehiculeaza prin mass media pentru sustinerea unui referendum e adevarata, nu credeti ca mai bine sa se construiasca inchsori cu acesti bani iar legea gratierii si amnistiei sa se discute in Parlament ? S-ar face loc astfel pentru cei care suprapopuleaza azi inchisorile.
    • Like 1
    • @ Vladimir Marton
      Care mass-media - Antena, RTV , B1 ( mai nou) ????
      • Like 0
    • @ Gabriela Badescu
      TVR 1, PRO TV, Digi 24 etc. Si din documentele vremii... http://adevarul.ro/news/politica/disputa-jurul-cheltuielilor-organizarea-referendumului-privind-lupta-anticoruptie-costat-referendumul-2012-1_58888b085ab6550cb8c937bb/index.html
      • Like 0
  • Daca cheltuielile de 20.000.000 de euro care se vehiculeaza prin mass media pentru sustinerea unui referendum e adevarata, nu credeti ca mai bine sa se construiasca inchsori cu acesti bani iar legea gratierii si amnistiei sa se discute in Parlament ? S-ar face loc astfel pentru cei care suprapopuleaza azi inchisorile.
    • Like 0
  • Nu poti construi un stat de drept intr-o tara in care legea este "o bariera in fata careia se opresc boii, peste care sar dulaii si pe sub care trec potaile" și populata de o natie pentru care incalcarea legii este o fapta cotidiana. Iar poporul roman incalca legea "de la vladica pina la opinca" si "de la al cu barba sura pin la al cu țîța-n gura". Are cineva argumente sa contrazica?
    • Like 1
  • andrei andrei check icon
    Totusi sa nu uitam ca printre cei care au votat PSD-ul acum o luna jumatate nu toti sunt de acord cu aceasta ordonata. Deci nu trebuie exclusi complet cei 2 mil.
    • Like 1
  • As prefera un referendum despre reinstaurarea monarhiei in Romania!!atunci sa vedem ce s-ar intampla!restul sunt doar gogosi umplute cu 'gem' ar unui GRUP care conduce tara de la caderee comunismului pana in prezent....si posibil si in viitor
    • Like 1
  • Nu are importanta cine da legea (legea gratierii in cazul aceasta), nu are importanta ca e Dragnea, Iohannis, PNL, PSD, etc. Conteaza legea. Ti se pare corecta? Da sau nu. Atat. Nu are importanta cine pe cine sustine.
    • Like 0
  • check icon
    Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din tårg! De aceea prezenta la referendum e obligatorie. Mãcar sã LE arãtãm coloana vertebralã!
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult