Să vorbim astăzi despre ceva ce ne-a consumat în ultimii ani, mai ales după ce a apărut pandemia: de ce unii oameni nu au încredere în știință.
Timp de mulți ani s-a crezut că motivul principal pentru care unii oameni resping știința era un simplu deficit de cunoștințe și o teamă de necunoscut. În concordanță cu acest lucru, publicația The Conversation scrie că multe sondaje au raportat că atitudinile față de știință sunt mai pozitive în rândul acelor persoane care au citit despre științe.
Dar dacă aceasta ar fi într-adevăr problema de bază, remediul ar fi simplu: să informăm oamenii despre fapte. Această strategie, care a dominat comunicarea științifică în cea mai mare parte din ultima parte a secolului XX, a eșuat însă la mai multe niveluri.
În cadrul unor experimente controlate s-a constatat că furnizarea de informații științifice oamenilor nu schimbă atitudinile. Eșecul strategiei bazate pe informații poate fi cauzat de faptul că oamenii nu iau în considerare sau evită informațiile dacă acestea le contrazic convingerile. Fenomenul e cunoscut și sub numele de „prejudecată de confirmare”.
Cu toate acestea, o a doua problemă este că unii oameni nu au încredere nici în mesaj, nici în mesager. Acest lucru înseamnă că neîncrederea în știință nu apare neapărat ca urmare doar a unui deficit de cunoștințe, ci și a unui deficit de încredere.
Ținând cont de acest lucru, cercetătorii au decis să afle de ce unii oameni au încredere în știință, iar alții nu au încredere. Un predictor puternic al neîncrederii oamenilor în știință în timpul pandemiei de COVID a ieșit în evidență: neîncrederea în știință, în primul rând.
Cercetătorii citați de The Conversation spun că persoanele care resping sau nu au încredere în știință nu sunt deosebit de bine informate în legătură cu aceasta, dar, mai important, ele cred de obicei că înțeleg știința.
În ultimii cinci ani, acest rezultat a fost constatat în repetate rânduri în studiile care au investigat atitudinile față de o multitudine de probleme științifice, inclusiv vaccinurile și alimentele modificate genetic. De asemenea, cercetătorii au descoperit că este valabil chiar și atunci când nu se pune problema unei tehnologii specifice. Cu toate acestea, este posibil să nu se aplice anumitor științe ce au puterea să polarizeze extrem de mult, cum ar fi știința privind schimbările climatice.
Concret, persoanele prea încrezătoare care nu agreează știința au tendința de a crede în mod eronat că punctul lor de vedere este cel comun și, prin urmare, că mulți alții sunt de acord cu ei.
Mesagerul este la fel de important ca mesajul
Mai mult, cercetările arată că unii dintre cei care resping știința obțin, de asemenea, satisfacție psihologică prin formularea explicațiilor lor alternative într-o manieră care nu poate fi infirmată.
Aceasta este deseori natura teoriilor conspirației, fie că este vorba de microcipuri în vaccinuri sau de faptul că boala COVID este cauzată de radiațiile 5G.
Scopul științei este de a examina și de a testa teoriile care pot fi dovedite ca fiind greșite, teorii pe care oamenii de știință le numesc falsificabile. Pe de altă parte, adepții teoriilor conspiraționiste resping adesea informațiile care nu se aliniază cu explicația lor preferată, punând la îndoială, în ultimă instanță, motivele mesagerului.
Atunci când o persoană care are încredere în metoda științifică dezbate cu cineva care nu are încredere în ea, în esență joacă după reguli de angajare diferite. Acest lucru înseamnă că este greu să-i convingi pe sceptici că s-ar putea să se înșele.
În altă ordine de idei, mesagerul este la fel de important ca mesajul. Atunci când unii oameni au atitudini negative întărite de o credință greșită că mulți alții sunt de acord cu ele sugerează o altă strategie potențială de abordare față de aceștia: prezentarea poziției consensuale.
Soluții
O abordare complementară pentru a-i ajuta pe oameni să combată teoriile conspirației constă în pregătirea oamenilor pentru posibilitatea de a fi dezinformați. Dezinformarea se răspândește rapid și, din păcate, fiecare încercare de dezmințire a acesteia are ca efect scoaterea în evidență a dezinformării. Oamenii de știință numesc acest lucru „efectul de influență continuă”.
Contează foarte mult atunci când vorbim despre dezinformare dacă știința în cauză este stabilită cu un consens între experți, cum ar fi schimbările climatice, sau dacă este vorba de cercetări noi de ultimă oră care au o oarecare urmă de incertitudine, cum ar fi în cazul unui virus complet nou. În acest din urmă caz, explicarea a ceea ce știm, a ceea ce nu știm și a ceea ce facem, precum și sublinierea faptului că rezultatele sunt provizorii, este modalitatea cea mai bună prin care putem livra mesajul.
Punând accentul pe incertitudinea din domeniile în schimbare rapidă, putem respinge obiecția conform căreia nu se poate avea încredere în expeditorul unui mesaj, deoarece acesta a spus un lucru într-o zi și altceva mai târziu.
Dar nicio strategie nu este susceptibilă de a fi 100% eficientă. Iar experții au constatat că, chiar și în cazul testelor PCR pentru COVID, care au făcut obiectul unor dezbateri ample la nivel internațional, 30% din public a declarat că nu a auzit de PCR.
Prin urmare, e fundamental ca discursul științific să fie comunicat cât mai simplu și clar pentru a ajunge la oamenii ignoranți sau lipsiți pur și simplu de contextul informațional. Doar așa se pot da șanse argumentelor științifice pentru ca acestea să fie legitimate cât mai mult în spațiul public.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
la fel acum feminismul sau rasismul impotriva albilor sau sexismul impotriva barbatilor e super ok si acceptat asa ca foarte multe universitati woke au studii peste studii care arata ca femeile vanau mai bine decat barbatii, construiau mai bine decat barbatii, faceau orice mai bine decat barbatii
sau cum bbc are ceva studii care arata ca populatia bastinasa de acum 10000 de ani din insulele britanice era neagra. sau cum forteaza multe universitati o narativa ca negrii sunt la fel de bastinasi pentru europa cum sunt si europenii.
dar da, e gresit sa nu avem increde in stiinda.
sau cum toate studiile platite de companii de petrol arata ca nu exista incalzire globala. cum studiile finantate de evrei arata ca exista antisemitism. doar e tot stiinta, nu?
Chiar daca le moare cineva drag vor da vina pe orice de la oculta la extraterestri, vor nega evidenta pentru ca mintile lor nu accepta ca au gresit. Sa nu te pui cu mintea prostului odihnita.
De cele mai multe ori mediul in care au crescut si ideile religioase care le-au fost inoculate inca din copilarie sau le-au capatat ca adulti, ii vor face sa respinga un vaccin, ca tot il dati ca exemplu. Cati din cei care au refuzat cu vehementa vaccinul in pandemie, s-au imbolnavit si au dat fuga la medic, disperati sa-i salveze. Adica, contest medicina, fac propaganda anti-vaccin, dar dau fuga la spital ca tocmai medicina sa ma salveze.
Cati copii nu au murit in ultimele luni de rujeola? Cati au murit in ultimii ani?
„România pierde lupta cu rujeola! Bilanţul copiilor morţi din cauza unei boli care poate fi prevenită a crescut
România bate un record negru din pricina unei boli care poate fi prevenită. 27 de copii au murit, în epoca modernă, de rujeolă. La doar o săptămână după ce Ministerul Sănătăţii anunţa că a asigurat stocul de vaccin antirujeolic până la sfârşitul anului, un alt copil se stinge din cauza epidemiei.
la 26.05.2017, 20:00
La intrarea în satul Sinteşti, aflat la doar câţiva kilometri de Capitală, parcă se schimbă lumea.
Discuţie reporter - localnici:
- Mergeţi dumneavoastră la cabinet?
- Nu. Dacă nu ne zice nimeni să mergem...
- Dar nu v-aţi vaccinat copiii?
- N-a fost nimeni, că n-a venit niciun doctor,doamnă, nu e doctor să umble prin comună cum umbla odată.
Şi dacă doctorul nu umblă, nimeni nu umblă după doctor. Deşi aflăm la o simplă discuţie că un copil din sat are pojar, adică rujeolă. Familia n-a fost cu el la medic, iar ceilalţi copii sunt feriţi. Am ajuns noi până la medicul din sat care... ridică din umeri.
Discuţie reporter - medic de familie:
- Pur şi simplu dacă are nişte bubiţe pe mâini, nu înseamnă că avem rujeolă. În momentul în care se depistează focarul de rujeolă se anunţă mai departe, se anunţă DSP-ul.
- Da, dar ei anunţă medicul că au un copil bolnav?...
La a doua dezbatere pe legea vaccinării, un preot care susţine că are studii în imunologie lasă bolile pe mâna omului şi a Domnului.
Preot cu studii în imunologie:
„Este un precedent foarte periculos acest act normativ prin care se obligă cineva sau o populaţie întreagă, un popor întreg, să suporte un act medicale împotriva voinţei lui”.
În timp ce la noi, părinţii şi autorităţile se ceartă, în Italia, o lege mult mai dură îi va obliga pe părinţi să îşi vaccineze copiii dacă vor să îi înscrie la grădiniţă şi la şcoală”. - https://observatornews.ro/social/romania-pierde-lupta-cu-rujeola-27-de-copii-au-murit-din-cauza-unei-boli-care-poate-fi-prevenita-211339.html
„Potrivit celui mai recent raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul INSP, publicat miercuri, în perioada 1 ianuarie-24 decembrie [2023], în România au fost notificate 2.735 de cazuri confirmate cu rujeolă, din care 3 decese”. - https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/sanatate/inca-doi-morti-din-cauza-rujeolei-un-bebelus-de-7-luni-din-brasov-care-inca-nu-putea-fi-vaccinat-si-un-adult-din-bucuresti-nevaccinat-2629043
„Dacă ataci replica unui prost, rişti să te trezeşti cu prostul întreg în discuţie” - Nicolae Iorga
„Omenirea a bifat multe lucruri stupide în secolul al XX-lea, însă, chiar și așa, testele IQ arătau o creștere a inteligenței. Acum însă, în mod oficial, trendul s-a inversat. Asta înseamnă că inteligența oamenilor este în regres. Jurnaliștii de la inc.com se întreabă dacă fenomenul a fost cauzat de dietele noastre din ce în ce mai nesănătoase, de sistemele educaționale neperformante, de dependența tehnologică sau poate de sursele de informare (n.r. - a se citi tabloide și site-uri de fake news) pe care le frecventează mulți dintre noi”. - https://www.digi24.ro/stiri/sci-tech/descoperiri/oamenii-devin-mai-prosti-si-nimeni-nu-stie-de-ce-concluziile-unui-nou-studiu-1096018
As merge pe sistemele educationale si pe sursele de informare.
Un articol care mi-a placut mult:
„De ce sunt oamenii proști? Știu că pare genul de întrebare pe care o pune la masa familiei o rudă pe care nu o cunoști prea bine, dar știi că a băut prea mult. Răspunsul este însă destul de simplu și nu are neapărat legătură cu inteligența nativă sau cu educația. Oamenii sunt proști pentru că e ieftin!
Științific vorbind, creierul uman are niște particularități interesante care fac prostia o alegere de viață absolut validă. E un mod de a regla consumul de resurse și de a-ți proteja egoul construit în ani de zile. Prostia, ca mecanism de apărare, s-ar putea să fi fost unul dintre avantajele evolutive care ne-a permis să supraviețuim. De ce?
1. Creierul e un organ care consumă resurse colosale de energie, în principal oxigen și glucoză. De altfel, chiar și în stare de repaus, datorită DMN (Default Mode Network) și altor rețele neuronale interne, creierul consumă foarte multe resurse. Și e conștient de asta!
2. Dat fiindcă abundența e un concept relativ recent, creierul subconștient are în continuare senzația că trebuie să-și asigure necesarul de energie cu orice preț. Prin urmare face cât mai puțin posibil la nivel conștient, până la nivelul la care transmite semnale neuronale mai proaste, pentru a atinge scopul ăsta.
3. Gândirea intensă consumă la fel de multă energie precum gândirea obișnuită, dar ambele consumă foarte mult. De-asta soluția generală a creierului este să gândească cât mai puțin. Ce este totuși de remarcat este că „voința” (willpower) este o resursă oarecum limitată, iar gândirea intensă o consumă. Prin urmare, dacă TREBUIE să gândească, creierul va prefera „varianta simplă”.
4. Obsesia pentru tipare și acțiuni repetitive este o altă metodă prin care creierul respinge gândirea. Există și o iluzie cauzată de asta, dar nu despre ea vorbim. Per total, se pare că centrul gândirii nu doar că reduce de multe ori lucrurile la tipare și acțiuni repetitive, dar le lărgește și definițiile, doar pentru a nu fi nevoit să le înlocuiască. Prin urmare, e mai ușor să redefinești corectitudinea, decât să recunoști că ai greșit.
5. De fiecare dată când ești pus/pusă în fața noutății sau a schimbării, creierul suferă conflicte interne, care consumă energie. Asta poate duce la crearea de noi conexiuni sau la reticență și subiectivitate. Ce cale credeți că necesită cel mai puțin efort?
6. Informațiile noi nu sunt doar costisitoare, ci pot și răni eul, mai ales când ele sunt majore și includ schimbări puternice de perspectivă. De-asta creierul va lucra activ pentru menținerea statu quoului.
7. Asta în condițiile în care informația nu este chiar dramatică (de la accidente la schimbări totale de perspectivă), caz în care filtrele realității sunt eliminate și creierul preferă să creeze o narațiune convenabilă pentru posesor, dar și pentru resursele de energie disponibile.
Cu alte cuvinte, prostia este rezultatul unui model economic intern, unul care face un organism complex precum creierul să consume cât un bec mai mare. De altfel, creierul ne autosabotează în multiple moduri (inclusiv la nivelul simțurilor), dar cel mai des o face atunci când încearcă să ne protejeze și să se protejeze.
Prin urmare, atunci când auziți pe vreunul delirând despre vaccinuri sau homeopatie, gândiți-vă la mașinăria complexă din spatele lui. O mașinărie care-și zice satisfăcută în subconștient: Băi, ce ieftin am scăpat și azi!” -https://www.scientia.ro/blogurile-scientia/8414-economia-prostiei-de-ce-sunt-oamenii-prosti.html
Noi vrem sa fim destepti, creierul nu ne lasa. La unii se opune chiar cu vehementa.
Si in incheiere:
„Există adevăruri care sunt cunoscute cel mai bine de mințile mediocre, pentru că sunt chiar pe măsura lor; există adevăruri ce farmecă și seduc numai spiritele mediocre” – Friedrich Nietzsche. Dincolo de bine si de rau
Da, se stie, cei ce se opun cu indarjire stiintei, detin si adevarurile supreme. Ei stiu exact cum a aparut Universul, cine a construit piramidele, cand au fost extraterestri pe Pamant, invitati la ceai de Barbie cea roz.
Raportul FBI post-pandemie în fața Congresului: "covid a fost cel mai probabil creeat într-un scenariu de tip "gain of function" de laboratorul din Wuhan la cererea unei fundații finanțate de Gates"...
După care dezbatem de ce comunitatea științifică nu mai prezintă credibilitate...
Oricum, chiar dacă raportul respectiv ar afirma ceea ce spuneți dumneavoastră aici, nu înseamnă că știința nu rămâne valabilă, și asta din mai multe motive:
- constatarea FBI-ului nu e o concluzie, ci o ipoteză. Asta o dovedește acel ”cel mai probabil”. Așadar, nu există probe certe(știința nu face afirmații decât pe probe, nu pe gărgăunii din capul vreunui nea Gheorghe);
- chiar dacă afirmația asta s-ar baza pe probe certe și ar fi o concluzie, la ea s-a ajuns folosind metode științifice, nu mame Omida;
- virusul, dacă a fost creeat intenționat în laborator, a fost creeat tot folosind metode și descoperiri științifice;
- ”la cererea lui Bill Gates” nu are relevanță în ce privește știința, nu-i ”stinge” valabilitatea; folosindu-se de știință, oamenii au creeat și bune și rele, nimic nou sub soare.
Oricum, vreau și eu să citesc raportul FBI-ului, nu uitați să-mi dați o sursă.
https://www.theguardian.com/us-news/2023/mar/01/first-thing-fbi-director-endorses-covid-lab-leak-theory
Și despre cine "se juca de-a covidul" la Wuhan:
https://theintercept.com/2022/03/11/covid-nih-ecohealth-peter-daszak-interview/
"...in its efforts to head off and prepare for a pandemic, EcoHealth Alliance oversaw an experiment in which researchers intentionally made coronaviruses more pathogenic and transmissible"
https://www.newyorker.com/science/elements/the-mysterious-case-of-the-covid-19-lab-leak-theory
Pentru ca oamenii să nu-și piardă încrederea în știință trebuie în primul rând ca oamenii de știință să rămână demni de încredere...
Apoi, însuși directorul FBI a spus: The FBI reportedly reached the conclusion in 2021 with “moderate confidence”.
E clară treaba, asta e o ipoteză ca oricare alta, datează din 2021 și nici în martie 2023 nu era mai mult decât la început.