Foto: Profimedia Images
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au început anul 2023 cu dreptul, beneficiind de o creștere importantă a acțiunilor listate la Bursa de Valori București și de continuarea aprecierii titlurilor de stat, pe fondul așteptărilor legate de scăderea inflației. Într-o singură lună, mai precis până pe data de 3 februarie, Pilonul II a înregistrat un randament mediu de 3,6%, compensând aproape integral scăderea medie de 3,75% din 2022. Banii gestionați de cele 7 fonduri de pensii private din Pilonul II au ajuns în premieră la 100,8 miliarde de lei, record istoric absolut, cu 4,6% mai mult decât la finele lui 2022. Practic, Pilonul II a ajuns să administreze peste 20 de miliarde de euro în beneficiul a 8 milioane de români.
Și totuși asta nu are mare importanţă, sau așa ar trebui să fie pentru opinia publică. Faptul că Pilonul II creşte cu 4% într-o lună este irelevant, aceasta evoluție nu contează mai deloc în logica de funcționare pe termen lung a sistemului. În egală măsură, nici măcar o scădere de 4% într-o lună nu ar trebui să conteze când discutam despre performanța sistemului. Deși titlurile senzaţionaliste au fost abundente în presă în ultimul an, în realitate românii nu intră și ies din fondurile de pensii private așa cum ar putea-o face din fondurile mutuale sau alte instrumente de economisire deschise. Acolo, astfel de fluctuații lunare de câteva procente în sus sau în jos pot da, pentru investitorii aventuroși, care cred că pot urmări sau „bate” tendințele piețelor financiare, semnalul de cumpărare sau vânzare. Nu și în Pilonul II sau III – pensiile facultative sunt foarte asemănătoare ca logica și structură.
Care este de fapt ştirea?
Pilonul II aniversează în luna mai anul acesta 15 ani de funcționare. Pilonul III, 16 ani. Stagiul minim de cotizare pentru pensie în sistemul public este tot de 15 ani, iar stagiul complet este de 32-35 de ani (femei-bărbați). Vedeți, vă rog, aceste informații ca o invitație către o privire rezonabilă, pe termen lung: doar o astfel de analiză este relevantă pentru a surprinde ceea ce interesează cu adevărat pe cei care vor să vadă în presă răspunsul la întrebarea lor legitima „cum merg fondurile de pensii private?”.
La începutul acestui an, APAPR a calculat performanța totală a sistemului pe întreaga sa durată de funcționare. Și de abia asta ar trebui să fie știrea: după ce în aproape 15 ani a trecut prin trei crize economice majore, prin toată volatilitatea piețelor financiare, la finele lui 2022 randamentul mediu anual era de 7,16% față de o inflație de 4,19%. Adică trei puncte procentuale peste. Da, cu tot cu scăderea Pilonului II din 2022 luată în calcul, la fel ca şi cu inflaţia record din 2022 luată în calcul. Graficul randamentului total al Pilonului II arată că toate scăderile conjuncturale apărute de-a lungul timpului au fost recuperate, ba chiar destul de rapid.
Pentru plățile de 1,1 miliarde RON realizate de Pilonul II către aproape 90.000 de participanți, 99,98% dintre sume au însemnat plăți ce au inclus câștig investițional, doar în 0,02% din sumele plătite a fost vorba de compensarea participanților pentru unele pierderi conjuncturale. Abia aceste cifre, nu evoluția pe o lună sau un an, răspund la întrebarea „cum merg fondurile de pensii?”. După recuperarea de la începutul lui 2023, rezultatul mediu anual la zi a crescut la 7,37%.
5 lucruri pe care poate nu le ştii despre Pilonul II
Profit de ocazie pentru a reaminti câteva lucruri importante dar care nu sunt prea des menţionate în articolele de presă despre Pilonul II:
1) Pilonul II este o investiție pe termen lung în România. Fondurile de pensii investesc în titluri de stat, acțiuni de la Bursa de Valori și alte instrumente financiare: 90% din toți banii sunt plasați în țară. Este evident că Pilonul II va urma, pe termen lung, aceeași evoluție precum economia României și a piețelor sale financiare, ba chiar cu un efect pozitiv de antrenare a acestora. Deși evoluțiile pe termen scurt – o lună, un an – pot face titluri de presă atractive, ceea ce contează în realitate sunt evoluțiile pe termen lung, iar acestea sunt foarte bune;
2) Piețele nu doar cresc, e inevitabil că la un moment dat vor apărea și scăderi. E ciudat că trebuie repetat un astfel de truism, dar iată-ne aici. Dacă totul doar creștea, eram cu toții miliardari. Economia are cicluri mari și mici de creștere și scădere, care se transferă în evoluția piețelor financiare și apoi în rezultatele portofoliilor care investesc în aceste piețe. Într-un an marcat de război la granițe, inflație record pentru ultimele decenii, criză energetică și temeri apăsate de recesiune globală a te aștepta ca portofoliile investitionale (ale oricui) să iasă pe plus este nerezonabil și nerealist. Un an de scădere după 14 ani de creștere nu e „dezastru” sau „cutremur”, ci o evoluție normală. Serios acum: cât de „dezastruoasă” este în realitate o scădere dintr-un an care e resorbita într-o singură luna? Să rămânem sobri;
3) Banii din portofolii nu „apar” și nu „dispar”. Nu este nimic miraculos în evoluția piețelor și portofoliilor, ele sunt rezultanta deciziilor de investiții, conjuncturii economice și politicilor publice. De regulă totul are o explicație simplă de tip cauza-efect, iar administratorii fondurilor de pensii sunt deseori nevoiți să „navigheze” în apele tulburi ale unor conjuncturi economico-financiare nefavorabile sau să gestioneze efectele unor politici publice mai puțin inspirate. Nimeni nu are un glob de cristal în care să citească viitorul, motiv pentru care diversificarea investiţională este esențială;
4) Pilonul II respectă atât standardele internaționale de guvernanţă și profesionalism în investiții, cât și un sistem complex de reglementări locale. Vă invit să parcurgeți doar norma de investiții și evaluare a activelor (o găsiți pe site-ul ASF): 28 de pagini de reguli și proceduri de urmat, limite si restricţii, normale pentru a reglementa activitatea unor investitori instituționali ce au 20 de miliarde de euro în grijă.
În total, pe lângă lege, administratorii trebuie să respecte aproximativ 100 de norme și regulamente ASF.
A compara investițiile Pilonului II cu un portofoliu individual, eventual ținerea banilor la saltea sau în depozite bancare, este total nepotrivit și denotă lipsa de înțelegere a unor reguli elementare în lumea investițiilor profesioniste: diversificarea, gradul de risc, marcarea la piață, asset-liability management și așa mai departe. Toate aceste principii sunt cele care au adus performanța remarcabilă pe 15 ani și de aceea ea trebuie judecată pe termen lung;
5) Nu în ultimul rând: Pilonul II este mai important decât vă imaginați. Românii nu economisesc suficient, știm asta atât din statisticile publice privind nivelul acumulării financiare, cât și din numeroase sondaje de opinie care arată o aplecare spre consum și nu spre investire-economisire. Pentru majoritatea covârșitoare a populației, sumele din Pilonul II sunt singurii bani puși deoparte pentru pensie. Dacă vom continua să sprijinim și nu să faultăm Pilonul II, povestea de succes a acestei reforme poate să constituie piatra de temelie a economiilor suplimentare pe care romanii le vor face pentru vârsta senioratului.
Articol publicat inițial pe project-e.ro.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.