Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Plafonarea prețului la lapte: un mic studiu de caz pe înțelesul tuturor

lapte - Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Prețul unui produs este diferit în funcție de foarte multe carcateristici. Cele mai importante caracteristici care explică diferența de preț la lapte țin de:

1. Calitatea produsului: laptele cu grăsime 1.5% este mai ieftin decât cel cu grăsime 3,5% care, la rândul său, e mai ieftin decât cel cu grăsime 3,7%. Diferențele de preț pot fi semnificative prin raportare la prețul final;

2. Distanța dintre producător și consumator: laptele într-un magazin dintr-un sat mai îndepărtat va fi întotdeauna mai scump decât cel dintr-un magazin mai apropiat de producător. Laptele care trece prin mai mulți intermediari până la consumator (din motive legate de distanță) va fi mai scump decât cel care trece prin mâna unor mai puțini intermediari;

3. Valabilitatea produsului: laptele proaspăt care se strică mai repede (cel nepasteurizat) este mai scump decât cel care se strică mai greu (cel UHT, de exemplu), diferențele de preț sunt semnificative;

4. Modul în care este produs: laptele non-BIO este mai ieftin decât laptele BIO, diferențele de preț sunt semnificative;

5. Modul în care este ambalat: un ambalaj simplu (pungă) este mai ieftin decât cel ambalat în cutii de carton speciale;

6. Cantitatea produsă și tehnologia folosită: cei care produc cantități mari (marii producători) pot oferi un preț mai mic decât cei care produc cantități mai mici. Cei care sunt mai automatizați pot produce un lapte cu un preț mai bun decât cei care sunt neautomatizați. E vorba de economii de scară.

7. Laptele de capră și laptele de bivoliță sunt sortimente mai scumpe decât cel de vacă din motive legate de cantitatea care poate fi obținută de la aceste animale. Există diferențe de preț semnificative între laptele de vacă și cel de capră sau bivoliță.

Ce produce plafonarea prețului la lapte în acest caz?

Plafonarea prețului presupune o intervenție brutală în mecanismul de producție. Politicianul populist va dori să seteze un preț al laptelul cât mai mic, pentru a face pe placul alegătorului său. Deconectând complet prețul de la toate aceste elemente care îl diferențiază în piață, vom ajunge la efecte adverse.

De ce?

Prin plafonarea prețul cât mai jos, toate prețurile la lapte vor fi obligate să se alinieze acestui preț, diferențierile fiind forțate să dispară. De fapt, prin plafonare, oferta va fi forțată să se ajusteze radical la un preț semnificativ mai mic.

Asta înseamnă, de fapt, că vor dispărea rapid de pe piață:

- Laptele disponibil în zonele cele mai îndepărtate de producători (zonele rurale, zonele izolate cu magazine mici);

- Laptele BIO;

- Laptele pasteurizat;

- Laptele cu grăsime mare (3,5% / 3,7%);

- Laptele produs de producătorii mici;

- Laptele produs de producătorii care nu pot să își automatizeze foarte mult procesele de producție;

- Laptele ambalat la cutii / sticlă;

- Laptele de capră sau bivoliță.

În concluzie, toți cei care produc așa ceva vor avea probleme reale în urma acestei aberații prezentată ca mare soluție la creșterea și volatilitatea prețurilor. Afacerile se vor închide, opțiunile se vor restrânge semnificativ, concurența va fi afectată. În pasul imediat următor, prețurile la laptele rămas în piață (cel cu grăsime redusă, cel non-BIO etc.) vor fi mai mari din motive legate de deteriorarea mecanismelor de piață prin intervenția brutală și populistă a statului în mecanismele pieței.

Va fi ca în comunism: vom avea bani cu care nu avem ce să cumpărăm. Visul oricărui socialist: cerere agregată ridicată din pix la cer, cu ofertă apropiată de zero dar foarte eficient raționalizată (pe cartelă).

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dorin check icon
    Mai urmează să-l înviem pe Ceașcă semianalfabetul găngav și pe cotoroanța de Leana analfabeta și să-i punem în fruntea statului, iar după ăia să ne prefacem că 89 nu a ieșit nimeni în stradă.Jalnic popor am ajuns ,ne place pomana și proștii la conducere.
    • Like 1
    • @ Dorin
      Gabi check icon
      Subscriu +Like. Din păcate aşa este..
      • Like 0
  • Aad check icon
    Ce chestie!!!
    In Canada pretul laptelui este plafonat. Dar invers, adica are pret MINIM. Adica nu ai voie sa vinzi cu un pret mai mic de.... Exista un birou care se ocupa de treaba asta cu pretul minim. Si asta este pentru mai multe produse, cum ar fi benzina, oua, bere... Altfel apare un alt fenomen: marile companii, care pot sustine financiar o scadere de pret sub pretul de productie, ar ramane in scurt timp singurii furnizori, ca fiind "pestele cel mare" care a cumparat/falimentat pe cel mic. Dupa care ar fixa pretul pe care-l vor, nemaiavand concurenta. Ciudat, nu?
    • Like 1
  • Gabi check icon
    Din nefericire, la ora actuală, partidele politice din România deţin libertatea legală de a susţine guverne care iau decizii populiste - dar proaste din punct de vedere economic.
    Însă, nu partidele respective sunt de vină - ci doar nişte votanţi naivi şi fără educaţie financiară. Românii tolerează cu uşurinţă intervenţionismul etatist într-o economie care se doreşte (doar în teorie) a fi „piaţă liberă”. Ba chiar se bucură de intervenţionismul economic - fiindcă ei au impresia că astfel vor fi rezolvate toate problemele. Mulţi votanţi nostalgici au în genele lor vremurile socialiste în care Tătucul-stat impunea preţurile prin mercurialele din pieţele agro-alimentare; pe atunci ţăranii erau obligaţi de stat ca să-şi vândă marfa conform planificării economice centralizate de stat.
    Insă, acum, nu se mai pune în discuţie şi că, pe-atunci, preţurile mici au condus la o penurie generalizată la nivel de ţară. Degeaba preţurile unui autoturism sau al unui televizor erau mici dacă acele bunuri NU erau disponibile şi trebuia să te înscri pe o listă lungă de aşteptare înainte ca să le poţi cumpăra. La asta a condus intervenţionismul socialist în economie din acele vremuri.

    Speranţa că instituțiile statului ar putea îmbunătăți situaţia prin intervenţii „de la centru” este speranţa că o economie planificată (adică socialistă) eventual va începe să funcţioneze. Este o speranţă periculoasă. În cele din urmă, (deși economia încă pare liberă), aceasta va ajunge să fie complet controlată de către stat.
    În acest fel riscăm a ne re-întoarce la socialism. În rate.
    • Like 4
    • @ Gabi
      Delia MC Delia MC check icon
      Cu mențiunea că nu numai prețurile mici au condus la penurie ci megalomania tătucului care a vrut să plătim datoriile pe repede înainte. Nici vorbă de importuri, așa că aveam doar produse românești la dispoziție.
      Ce face socialismul impunând prețuri, dirijând totul? Distruge motorul progresului, concurența. Astfel oamenii nu mai au nici un motiv să progreseze, să facă mai bine, să se perfecționeze, să inventeze. Calitatea, bah, de ce să fac mai bun dacă tot atâta primesc? Fiindcă ei mizează pe ceva cvasi-inexistent, pe conștiință. Iată cum o utopie e sortită a priori eșecului. Că omul nu va fi niciodată omul nou, omul e om și atât. Și chiar dacă ar avea acea conștiință, ceilalți, prin hotărârile lor ar împiedica progresul că cercetarea costă a naibii de mult. Stagnarea e încă un mare pericol. Ori conștiința aia se erodează în timp.
      Ăștia de acum nu știu că se joacă cu focul. Pentru că ei înșiși habar n-au. N-au reușit măcar să găsească în rândurile lor unul priceput la economie. Da, sunt populiști și perverși. Dar și neștiutori, să nu zic altfel. N-aș merge foarte departe cu explicații alambicate ci aș explica în cel mai simplu mod: prostia, suficiența, ignoranța crasă. Care duc mai departe la și mai multă ignoranță. Prostul care se crede deștept n-are nici un motiv să învețe.
      • Like 1
    • @ Delia MC
      Gabi check icon
      Mulţumesc pentru menţiune şi adăugiri dna. Delia. Citesc mereu cu interes comentariile dvs. şi, ca deobicei, sunt de acord cu opiniile dumneavoastră.
      • Like 0
  • Pentru laptele de capră sau bivoliță nu e vorba numai de cantități mai mici. Au calități superioare celui de vacă.
    • Like 0
  • check icon
    Dar cine-i gogomanul care s-a "gîndit" la plafonarea asta?
    • Like 1
    • @
      Nume check icon
      Ciolacu si gasca lui...cascadorii rasului...PSD bineinteles
      • Like 6


Îți recomandăm

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult