Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Planul pentru Redresare, în dezbatere publică. Premierul Cîțu: Alocăm resurse pentru infrastructură rutieră și feroviară, pentru rețeaua de gaze și construcția de spitale. Lista drumurilor și autostrăzilor ce ar putea fi finanțate

autostrada Rasnov-Cristian (Inquam Photos / Alex Nicodim )

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim 

Transformare digitală, competitivitate, coeziune socială, sănătate, tranziția verde, politici pentru generațiile viitoare sunt pilonii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care are la bază fonduri europene pentru atenuarea efectelor pandemiei asupra economiilor statelor membre. Bugetul total estimat este 30,4 miliarde de euro.

„Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, şi autostrăzi vrem să facem prin acest program. Bineînţeles pentru reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spune foarte clar în acest program, şi bineînţeles măsuri sociale. Deci acordăm o importanţă tuturor priorităţilor, o reformă de care România avea nevoie şi reformele costă şi avem această finanţare. E o şansă pe care nu o putem rata. (...) Astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul, iar săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program”, a spus vineri premierul Florin Cîţu, după şedinţa de Guvern.

România va trebui să pregătească proiecte din domenii precum Sănătate – 3,4 miliarde de euro (infrastructură, spitale noi și dezvoltarea accesului la servicii), Transport – 9,5 miliarde de euro (4,5 miliarde pentru infrastructură rutieră și restul pentru infrastructură feroviară), Mediu – 6,8 miliarde de euro, Educație – 4,4 miliarde de euro, Autoritățile locale – 4 miliarde de euro (pentru nevoile specifice ale localităților), scrie biziday.ro.

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), un document de 154 de pagini, cuprinde între altele o listă cu proiecte de infrastructură de transport, care ar urma să fie finanțate prin noul mecanism european.

„Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

o A7 – Anumite secțiuni;

o A8 – Anumite secțiuni;

o A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;

o A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;

o Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;

o Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;

o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);

o Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;

o Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;

o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;

o Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);

o Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;

o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);

o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;

o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;

o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

o Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.”

Toate proiectele incluse în PNRR vor trebui finalizate până la sfârșitul anului 2026.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dupa asta daca o faceti se rezolva si celelalte de la sine,ca ,computerul daca are soft bun nu te lasa sa gresesti,sa iei sau sa dai mita,sa suni pe nu stiu cine,sa te apleci pe la toate caseriile cu banii tai in mana,etc,etc,
    "TRANSFORMARE DIGITALA"
    "Cîțu: Suntem condamnați să facem reforma aparatului de stat în acest an și digitalizarea va forța această reformă / Astăzi, în relația cu statul, cetățeanul se simte abuzat și inferior"-SA NU UITATI DLE PRIMMINISTRU.
    • Like 1
    • @ Nicolaie Apolzan
      DACA NU SE VA DEMARA LUCRARILE PTR EXTINDEREA RETELELOR DE GAZE , NU SE VA PUTEA REDUCE SAU STOP ,,DEFRISARI PADURI !!!!!
      --- Logic ,Daca-i interzici ceva Omului ,obligatoriu trebuie sa-i ,,oferi alternativa ,, chiar daca nu toti locuitorii satelor-comunelor vor avea banii necesari ptr , instalarea gazelor !! Cred ca este primordiala aceasta chestiune ,,,
      --- Am inteles ca ,,racordarea la relele de energie si gaze vor fi gratuite ,apoi o stire ,specific roameasca precum ca;;
      -- Consumatorii isi vor plati cheltuielile ptr bransamente ,gaze sau energie ,urmand ca poi sa-si recupereze banii de la Operatorul de distributie in timp de 5 ani esalonat ,adica in rate, !!!
      --- Hmmm se putea sa nu fie ,ceva ,gandire romaneasca ??????"
      --- De ce , daca clientul face un efort financiar sa se ,,cunune cu Electrica , sau cu E-On ,, nu se poate face asa cum , este ,normal sau cum este legea UE caci banii de acolo sunt ??
      Vom vedea ,daca vom mai trai ??
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult