Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Planul pentru Redresare, în dezbatere publică. Premierul Cîțu: Alocăm resurse pentru infrastructură rutieră și feroviară, pentru rețeaua de gaze și construcția de spitale. Lista drumurilor și autostrăzilor ce ar putea fi finanțate

autostrada Rasnov-Cristian (Inquam Photos / Alex Nicodim )

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim 

Transformare digitală, competitivitate, coeziune socială, sănătate, tranziția verde, politici pentru generațiile viitoare sunt pilonii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care are la bază fonduri europene pentru atenuarea efectelor pandemiei asupra economiilor statelor membre. Bugetul total estimat este 30,4 miliarde de euro.

„Alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră şi feroviară, şi autostrăzi vrem să facem prin acest program. Bineînţeles pentru reţeaua de gaze. Vrem să construim spitale noi, spune foarte clar în acest program, şi bineînţeles măsuri sociale. Deci acordăm o importanţă tuturor priorităţilor, o reformă de care România avea nevoie şi reformele costă şi avem această finanţare. E o şansă pe care nu o putem rata. (...) Astăzi intrăm în dezbatere publică, toată lumea va vedea programul, iar săptămâna viitoare, printr-un memorandum, vom adopta mandatul prin care va fi negociat acest program”, a spus vineri premierul Florin Cîţu, după şedinţa de Guvern.

România va trebui să pregătească proiecte din domenii precum Sănătate – 3,4 miliarde de euro (infrastructură, spitale noi și dezvoltarea accesului la servicii), Transport – 9,5 miliarde de euro (4,5 miliarde pentru infrastructură rutieră și restul pentru infrastructură feroviară), Mediu – 6,8 miliarde de euro, Educație – 4,4 miliarde de euro, Autoritățile locale – 4 miliarde de euro (pentru nevoile specifice ale localităților), scrie biziday.ro.

Planul Național de Relansare și Reziliență (PNRR), un document de 154 de pagini, cuprinde între altele o listă cu proiecte de infrastructură de transport, care ar urma să fie finanțate prin noul mecanism european.

„Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR), coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

o A7 – Anumite secțiuni;

o A8 – Anumite secțiuni;

o A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;

o A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;

o Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;

o Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;

o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);

o Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;

o Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;

o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;

o Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);

o Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;

o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);

o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;

o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;

o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

o Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.”

Toate proiectele incluse în PNRR vor trebui finalizate până la sfârșitul anului 2026.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dupa asta daca o faceti se rezolva si celelalte de la sine,ca ,computerul daca are soft bun nu te lasa sa gresesti,sa iei sau sa dai mita,sa suni pe nu stiu cine,sa te apleci pe la toate caseriile cu banii tai in mana,etc,etc,
    "TRANSFORMARE DIGITALA"
    "Cîțu: Suntem condamnați să facem reforma aparatului de stat în acest an și digitalizarea va forța această reformă / Astăzi, în relația cu statul, cetățeanul se simte abuzat și inferior"-SA NU UITATI DLE PRIMMINISTRU.
    • Like 1
    • @ Nicolaie Apolzan
      Dan check icon
      DACA NU SE VA DEMARA LUCRARILE PTR EXTINDEREA RETELELOR DE GAZE , NU SE VA PUTEA REDUCE SAU STOP ,,DEFRISARI PADURI !!!!!
      --- Logic ,Daca-i interzici ceva Omului ,obligatoriu trebuie sa-i ,,oferi alternativa ,, chiar daca nu toti locuitorii satelor-comunelor vor avea banii necesari ptr , instalarea gazelor !! Cred ca este primordiala aceasta chestiune ,,,
      --- Am inteles ca ,,racordarea la relele de energie si gaze vor fi gratuite ,apoi o stire ,specific roameasca precum ca;;
      -- Consumatorii isi vor plati cheltuielile ptr bransamente ,gaze sau energie ,urmand ca poi sa-si recupereze banii de la Operatorul de distributie in timp de 5 ani esalonat ,adica in rate, !!!
      --- Hmmm se putea sa nu fie ,ceva ,gandire romaneasca ??????"
      --- De ce , daca clientul face un efort financiar sa se ,,cunune cu Electrica , sau cu E-On ,, nu se poate face asa cum , este ,normal sau cum este legea UE caci banii de acolo sunt ??
      Vom vedea ,daca vom mai trai ??
      • Like 0


Îți recomandăm

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult