Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Prăbușirea petrolului: cine pierde cel mai mult. Rusia și Arabia Saudită, în corzi. În Statele Unite, Donald Trump mută strategic

Femeie la pompă

Foto Guliver/Getty Images

Este greu de crezut că prețul orcărui produs, cu atât mai puțin petrolul, poate să scadă în teritoriu negativ. Până la urmă ce magazin își plătește cumpărătorii ca să scape de marfă? În circumstanțe extreme, unele companii o fac, deși într-un mod foarte limitat. În unele cazuri este mai ieftin să plătești decât să oprești producția a cărei repornire ar putea fi mult mai costisitoare, așa că plătești ca să scapi de marfă, în termeni foarte simpliști.

Blocajele provocate de pandemia de coronavirus au forțat fabricile să se închidă. Cu transportul de persoane oprit, împreună cu o contracție a economiei mondiale, cererea globală de petrol s-a redus cu 29 de milioane de barili pe zi, după estimările Forumului Economic Mondial, de la aproximativ 100 de milioane în urmă cu un an. OPEC și alți producători au convenit să reducă producția cu 9,7 milioane de barili pe zi, cu mult mai puțin decât scăderea cererii, lăsând un surplus imens de petrol pe piață și fără cumpărători.

Așa s-a dat bătălia pe cote, economii dependente de producția și exportul de petrol au forțat producția fără să pice de acord la cât ar trebui să fie redusă: s-a ajuns astfel în situația epuizării capacităților de depozitare – imaginile cu tancurile petroliere așteptând ancorate în apropiere de marile hub-uri pentru depozitarea produselor petroliere din Europa circulă de câteva zile - sunt petroliere care s-au transformat în depozite plutitoare. O analiză Reuters estima că aproape 20% din flota globală de transportatori ar putea deveni depozite plutitoare. 

Mecanimul de fixare al prețului se face prin contracte futures - contracte care se vor livra sau contracte cu scadență – cele mai tranzacționate au fost contractele pentru luna mai și iunie. Veștile că piața e „inundată” de petrol și indiciile că revenirea din pandemie este departe de final au doborât prețul la niveluri negative pentru contractele pe luna mai, cele care expiră chiar astăzi. Mai adăugăm aici și speculatorii care au forțat prețurile pe poziții de cumpărare și care au vândut la limită de teama că vor ajunge să preia fizic produsele.

Este cea mai mare scădere a prețului petrolului american (WTI, West Texas Intermediate) într-o singură zi din istorie. La un moment dat scăderea pentru petrolul livrat în mai a ajuns la -40 de dolari. Pare că se păstrează optimismul în privința contarctelor pentru luna iunie - prețul este la aproximativ 21 de dolari pe baril.

Ce se întâmplă în Europa

Mai important acum este ce se va întâmpla pe scandențele următoare. Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa, a avut o evoluție mai temperată în utimele zile, dar poza ultimului an pentru cotația europeană arată o scădere de la 70 de dolari barilul în aprilie anul trecut, la 20 de dolari zilele acestea. Bursele dn Franța, Germania, Spania sau Marea Britanie au stau în roșu, trase în jos în special de pierderile companiilor petroliere, cum ar fi British Petroleum, Total sau Shell. Îngrijorarea printre investitori există deci și în Europa.

La București, business-ul OMV Petrom nu este afectat direct de evoluția din SUA, dar are de suferit dacă petrolul Brent și, implicit, prețul realizat de companie vor scădea în continuare. OMV și-a construit bugetul pentru acest an pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari, iar compania a transmis deja investitorilor săi că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei. Sau, altfel spus, dacă anul aceste prețul barilului rămâne în medie la 20 de dolari pe baril, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 800 milioane de euro.

O scăderea a cotației barilului Brent în Europa aduce o scădere la pompă a prețului benzinei și motorinei, ceea ce pentru populație ar fi un lucru pozitiv, dar asta îmi arată că economia este în continuare în descreștere și îmi arată că consumul scade – spune Ministrul Economiei.

Cât de rapidă poate fi revenirea

Rusia și Arabia Saudită, doi dintre marii jucători, depind foarte mult de veniturile lor petroliere pentru a-și susține economiile. Desigur, economia Arabiei Saudite este mai puțin diversificată decât economia rusă, dar ambele au o distorsiune similară, în care veniturile din petrol reprezintă o pondere foarte mare din PIB-ul lor. Este dificil de crezut că oricare dintre țări se poate descurca cu prețuri atât de mici. Rusia are nevoie de un preț de 60 USD baril pentru a-și echilibra bugetul guvernamental,  în timp ce Arabia Saudită are nevoie de un preț de 80 USD pe baril pentru a-și echilibra bugetul, pentru a-și realiza planurile de diversificare a economiei și pentru a susține o economie puternic subvenționată, potrivit estimărior Forumului Economic Mondial.

În Statele Unite, Donald Trump a anunţat că va profita de prăbuşirea istorică a preţului petrolului pentru a cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică americană care are o capacitate de depozitare de 727 de milioane de barili și este destinat situaţiilor de urgenţă.

Ce avem în acest moment? Prea mult petrol pentru necesitățile reale ale economiei, o lipsă de coordonare între marii jucători pentru limitarea producției și emoția momentului provocat de pandemia de coronavirus.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă cererea este scăzută înseamnă că ţările dezvoltate care sunt principalele consumatoare de petrol vor intra într-o "depresie psiho-economica" iar ţările sărace cunoscând sărăcia vor rămâne sănătoase?
    • Like 0


Îți recomandăm

 Vlad Predescu.

„Mi-am operat mama, căreia am pus o proteză de șold și mi-am făcut curaj, aș putea spune, câteva luni. După ce am intrat în intervenție și am reușit să mă detașez și să uit că o operez, lucrurile au decurs foarte bine. Slavă Domnului, e pe picioarele ei și merge în continuare”, spune medicul ortoped al cărui nume este sinonim cu excelența în chirurgia artroscopică și a genunchiului: Vlad Predescu. Imagine din arhiva personală a dr. Vlad Predescu

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Hadi Rahimian

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  Cătălin Copăescu

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

Citește mai mult