Sari la continut

De șase ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Prăbușirea petrolului: cine pierde cel mai mult. Rusia și Arabia Saudită, în corzi. În Statele Unite, Donald Trump mută strategic

Femeie la pompă

Foto Guliver/Getty Images

Este greu de crezut că prețul orcărui produs, cu atât mai puțin petrolul, poate să scadă în teritoriu negativ. Până la urmă ce magazin își plătește cumpărătorii ca să scape de marfă? În circumstanțe extreme, unele companii o fac, deși într-un mod foarte limitat. În unele cazuri este mai ieftin să plătești decât să oprești producția a cărei repornire ar putea fi mult mai costisitoare, așa că plătești ca să scapi de marfă, în termeni foarte simpliști.

Blocajele provocate de pandemia de coronavirus au forțat fabricile să se închidă. Cu transportul de persoane oprit, împreună cu o contracție a economiei mondiale, cererea globală de petrol s-a redus cu 29 de milioane de barili pe zi, după estimările Forumului Economic Mondial, de la aproximativ 100 de milioane în urmă cu un an. OPEC și alți producători au convenit să reducă producția cu 9,7 milioane de barili pe zi, cu mult mai puțin decât scăderea cererii, lăsând un surplus imens de petrol pe piață și fără cumpărători.

Așa s-a dat bătălia pe cote, economii dependente de producția și exportul de petrol au forțat producția fără să pice de acord la cât ar trebui să fie redusă: s-a ajuns astfel în situația epuizării capacităților de depozitare – imaginile cu tancurile petroliere așteptând ancorate în apropiere de marile hub-uri pentru depozitarea produselor petroliere din Europa circulă de câteva zile - sunt petroliere care s-au transformat în depozite plutitoare. O analiză Reuters estima că aproape 20% din flota globală de transportatori ar putea deveni depozite plutitoare. 

Mecanimul de fixare al prețului se face prin contracte futures - contracte care se vor livra sau contracte cu scadență – cele mai tranzacționate au fost contractele pentru luna mai și iunie. Veștile că piața e „inundată” de petrol și indiciile că revenirea din pandemie este departe de final au doborât prețul la niveluri negative pentru contractele pe luna mai, cele care expiră chiar astăzi. Mai adăugăm aici și speculatorii care au forțat prețurile pe poziții de cumpărare și care au vândut la limită de teama că vor ajunge să preia fizic produsele.

Este cea mai mare scădere a prețului petrolului american (WTI, West Texas Intermediate) într-o singură zi din istorie. La un moment dat scăderea pentru petrolul livrat în mai a ajuns la -40 de dolari. Pare că se păstrează optimismul în privința contarctelor pentru luna iunie - prețul este la aproximativ 21 de dolari pe baril.

Ce se întâmplă în Europa

Mai important acum este ce se va întâmpla pe scandențele următoare. Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa, a avut o evoluție mai temperată în utimele zile, dar poza ultimului an pentru cotația europeană arată o scădere de la 70 de dolari barilul în aprilie anul trecut, la 20 de dolari zilele acestea. Bursele dn Franța, Germania, Spania sau Marea Britanie au stau în roșu, trase în jos în special de pierderile companiilor petroliere, cum ar fi British Petroleum, Total sau Shell. Îngrijorarea printre investitori există deci și în Europa.

La București, business-ul OMV Petrom nu este afectat direct de evoluția din SUA, dar are de suferit dacă petrolul Brent și, implicit, prețul realizat de companie vor scădea în continuare. OMV și-a construit bugetul pentru acest an pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari, iar compania a transmis deja investitorilor săi că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei. Sau, altfel spus, dacă anul aceste prețul barilului rămâne în medie la 20 de dolari pe baril, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 800 milioane de euro.

O scăderea a cotației barilului Brent în Europa aduce o scădere la pompă a prețului benzinei și motorinei, ceea ce pentru populație ar fi un lucru pozitiv, dar asta îmi arată că economia este în continuare în descreștere și îmi arată că consumul scade – spune Ministrul Economiei.

Cât de rapidă poate fi revenirea

Rusia și Arabia Saudită, doi dintre marii jucători, depind foarte mult de veniturile lor petroliere pentru a-și susține economiile. Desigur, economia Arabiei Saudite este mai puțin diversificată decât economia rusă, dar ambele au o distorsiune similară, în care veniturile din petrol reprezintă o pondere foarte mare din PIB-ul lor. Este dificil de crezut că oricare dintre țări se poate descurca cu prețuri atât de mici. Rusia are nevoie de un preț de 60 USD baril pentru a-și echilibra bugetul guvernamental,  în timp ce Arabia Saudită are nevoie de un preț de 80 USD pe baril pentru a-și echilibra bugetul, pentru a-și realiza planurile de diversificare a economiei și pentru a susține o economie puternic subvenționată, potrivit estimărior Forumului Economic Mondial.

În Statele Unite, Donald Trump a anunţat că va profita de prăbuşirea istorică a preţului petrolului pentru a cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică americană care are o capacitate de depozitare de 727 de milioane de barili și este destinat situaţiilor de urgenţă.

Ce avem în acest moment? Prea mult petrol pentru necesitățile reale ale economiei, o lipsă de coordonare între marii jucători pentru limitarea producției și emoția momentului provocat de pandemia de coronavirus.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă cererea este scăzută înseamnă că ţările dezvoltate care sunt principalele consumatoare de petrol vor intra într-o "depresie psiho-economica" iar ţările sărace cunoscând sărăcia vor rămâne sănătoase?
    • Like 0


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult