Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Prăbușirea petrolului: cine pierde cel mai mult. Rusia și Arabia Saudită, în corzi. În Statele Unite, Donald Trump mută strategic

Femeie la pompă

Foto Guliver/Getty Images

Este greu de crezut că prețul orcărui produs, cu atât mai puțin petrolul, poate să scadă în teritoriu negativ. Până la urmă ce magazin își plătește cumpărătorii ca să scape de marfă? În circumstanțe extreme, unele companii o fac, deși într-un mod foarte limitat. În unele cazuri este mai ieftin să plătești decât să oprești producția a cărei repornire ar putea fi mult mai costisitoare, așa că plătești ca să scapi de marfă, în termeni foarte simpliști.

Blocajele provocate de pandemia de coronavirus au forțat fabricile să se închidă. Cu transportul de persoane oprit, împreună cu o contracție a economiei mondiale, cererea globală de petrol s-a redus cu 29 de milioane de barili pe zi, după estimările Forumului Economic Mondial, de la aproximativ 100 de milioane în urmă cu un an. OPEC și alți producători au convenit să reducă producția cu 9,7 milioane de barili pe zi, cu mult mai puțin decât scăderea cererii, lăsând un surplus imens de petrol pe piață și fără cumpărători.

Așa s-a dat bătălia pe cote, economii dependente de producția și exportul de petrol au forțat producția fără să pice de acord la cât ar trebui să fie redusă: s-a ajuns astfel în situația epuizării capacităților de depozitare – imaginile cu tancurile petroliere așteptând ancorate în apropiere de marile hub-uri pentru depozitarea produselor petroliere din Europa circulă de câteva zile - sunt petroliere care s-au transformat în depozite plutitoare. O analiză Reuters estima că aproape 20% din flota globală de transportatori ar putea deveni depozite plutitoare. 

Mecanimul de fixare al prețului se face prin contracte futures - contracte care se vor livra sau contracte cu scadență – cele mai tranzacționate au fost contractele pentru luna mai și iunie. Veștile că piața e „inundată” de petrol și indiciile că revenirea din pandemie este departe de final au doborât prețul la niveluri negative pentru contractele pe luna mai, cele care expiră chiar astăzi. Mai adăugăm aici și speculatorii care au forțat prețurile pe poziții de cumpărare și care au vândut la limită de teama că vor ajunge să preia fizic produsele.

Este cea mai mare scădere a prețului petrolului american (WTI, West Texas Intermediate) într-o singură zi din istorie. La un moment dat scăderea pentru petrolul livrat în mai a ajuns la -40 de dolari. Pare că se păstrează optimismul în privința contarctelor pentru luna iunie - prețul este la aproximativ 21 de dolari pe baril.

Ce se întâmplă în Europa

Mai important acum este ce se va întâmpla pe scandențele următoare. Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa, a avut o evoluție mai temperată în utimele zile, dar poza ultimului an pentru cotația europeană arată o scădere de la 70 de dolari barilul în aprilie anul trecut, la 20 de dolari zilele acestea. Bursele dn Franța, Germania, Spania sau Marea Britanie au stau în roșu, trase în jos în special de pierderile companiilor petroliere, cum ar fi British Petroleum, Total sau Shell. Îngrijorarea printre investitori există deci și în Europa.

La București, business-ul OMV Petrom nu este afectat direct de evoluția din SUA, dar are de suferit dacă petrolul Brent și, implicit, prețul realizat de companie vor scădea în continuare. OMV și-a construit bugetul pentru acest an pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari, iar compania a transmis deja investitorilor săi că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei. Sau, altfel spus, dacă anul aceste prețul barilului rămâne în medie la 20 de dolari pe baril, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 800 milioane de euro.

O scăderea a cotației barilului Brent în Europa aduce o scădere la pompă a prețului benzinei și motorinei, ceea ce pentru populație ar fi un lucru pozitiv, dar asta îmi arată că economia este în continuare în descreștere și îmi arată că consumul scade – spune Ministrul Economiei.

Cât de rapidă poate fi revenirea

Rusia și Arabia Saudită, doi dintre marii jucători, depind foarte mult de veniturile lor petroliere pentru a-și susține economiile. Desigur, economia Arabiei Saudite este mai puțin diversificată decât economia rusă, dar ambele au o distorsiune similară, în care veniturile din petrol reprezintă o pondere foarte mare din PIB-ul lor. Este dificil de crezut că oricare dintre țări se poate descurca cu prețuri atât de mici. Rusia are nevoie de un preț de 60 USD baril pentru a-și echilibra bugetul guvernamental,  în timp ce Arabia Saudită are nevoie de un preț de 80 USD pe baril pentru a-și echilibra bugetul, pentru a-și realiza planurile de diversificare a economiei și pentru a susține o economie puternic subvenționată, potrivit estimărior Forumului Economic Mondial.

În Statele Unite, Donald Trump a anunţat că va profita de prăbuşirea istorică a preţului petrolului pentru a cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică americană care are o capacitate de depozitare de 727 de milioane de barili și este destinat situaţiilor de urgenţă.

Ce avem în acest moment? Prea mult petrol pentru necesitățile reale ale economiei, o lipsă de coordonare între marii jucători pentru limitarea producției și emoția momentului provocat de pandemia de coronavirus.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă cererea este scăzută înseamnă că ţările dezvoltate care sunt principalele consumatoare de petrol vor intra într-o "depresie psiho-economica" iar ţările sărace cunoscând sărăcia vor rămâne sănătoase?
    • Like 0


Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Alex Livadaru

Cu sau fără referendum propus de Nicușor Dan (altfel discutabil din punct de vedere procedural & legal)- puterea judecătorească trebuie să accepte că e nevoie să fie controlată | verificată | auditată (în sensul de ”checks & balances”) de celelalte 2 puteri (legislativă | executivă). Așa cum puterea legislativă trebuie și poate să le controleze pe celelalte două (legislativă | executivă).

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult