Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Prăbușirea petrolului: cine pierde cel mai mult. Rusia și Arabia Saudită, în corzi. În Statele Unite, Donald Trump mută strategic

Femeie la pompă

Foto Guliver/Getty Images

Este greu de crezut că prețul orcărui produs, cu atât mai puțin petrolul, poate să scadă în teritoriu negativ. Până la urmă ce magazin își plătește cumpărătorii ca să scape de marfă? În circumstanțe extreme, unele companii o fac, deși într-un mod foarte limitat. În unele cazuri este mai ieftin să plătești decât să oprești producția a cărei repornire ar putea fi mult mai costisitoare, așa că plătești ca să scapi de marfă, în termeni foarte simpliști.

Blocajele provocate de pandemia de coronavirus au forțat fabricile să se închidă. Cu transportul de persoane oprit, împreună cu o contracție a economiei mondiale, cererea globală de petrol s-a redus cu 29 de milioane de barili pe zi, după estimările Forumului Economic Mondial, de la aproximativ 100 de milioane în urmă cu un an. OPEC și alți producători au convenit să reducă producția cu 9,7 milioane de barili pe zi, cu mult mai puțin decât scăderea cererii, lăsând un surplus imens de petrol pe piață și fără cumpărători.

Așa s-a dat bătălia pe cote, economii dependente de producția și exportul de petrol au forțat producția fără să pice de acord la cât ar trebui să fie redusă: s-a ajuns astfel în situația epuizării capacităților de depozitare – imaginile cu tancurile petroliere așteptând ancorate în apropiere de marile hub-uri pentru depozitarea produselor petroliere din Europa circulă de câteva zile - sunt petroliere care s-au transformat în depozite plutitoare. O analiză Reuters estima că aproape 20% din flota globală de transportatori ar putea deveni depozite plutitoare. 

Mecanimul de fixare al prețului se face prin contracte futures - contracte care se vor livra sau contracte cu scadență – cele mai tranzacționate au fost contractele pentru luna mai și iunie. Veștile că piața e „inundată” de petrol și indiciile că revenirea din pandemie este departe de final au doborât prețul la niveluri negative pentru contractele pe luna mai, cele care expiră chiar astăzi. Mai adăugăm aici și speculatorii care au forțat prețurile pe poziții de cumpărare și care au vândut la limită de teama că vor ajunge să preia fizic produsele.

Este cea mai mare scădere a prețului petrolului american (WTI, West Texas Intermediate) într-o singură zi din istorie. La un moment dat scăderea pentru petrolul livrat în mai a ajuns la -40 de dolari. Pare că se păstrează optimismul în privința contarctelor pentru luna iunie - prețul este la aproximativ 21 de dolari pe baril.

Ce se întâmplă în Europa

Mai important acum este ce se va întâmpla pe scandențele următoare. Petrolul Brent, etalonul folosit de Europa, a avut o evoluție mai temperată în utimele zile, dar poza ultimului an pentru cotația europeană arată o scădere de la 70 de dolari barilul în aprilie anul trecut, la 20 de dolari zilele acestea. Bursele dn Franța, Germania, Spania sau Marea Britanie au stau în roșu, trase în jos în special de pierderile companiilor petroliere, cum ar fi British Petroleum, Total sau Shell. Îngrijorarea printre investitori există deci și în Europa.

La București, business-ul OMV Petrom nu este afectat direct de evoluția din SUA, dar are de suferit dacă petrolul Brent și, implicit, prețul realizat de companie vor scădea în continuare. OMV și-a construit bugetul pentru acest an pe un preț mediu al barilului de 60 de dolari, iar compania a transmis deja investitorilor săi că o scădere cu un dolar a prețului barilului va avea un impact negativ de 20 de milioane euro asupra rezultatelor companiei. Sau, altfel spus, dacă anul aceste prețul barilului rămâne în medie la 20 de dolari pe baril, impactul total asupra rezultatelor OMV Petrom ar fi de 800 milioane de euro.

O scăderea a cotației barilului Brent în Europa aduce o scădere la pompă a prețului benzinei și motorinei, ceea ce pentru populație ar fi un lucru pozitiv, dar asta îmi arată că economia este în continuare în descreștere și îmi arată că consumul scade – spune Ministrul Economiei.

Cât de rapidă poate fi revenirea

Rusia și Arabia Saudită, doi dintre marii jucători, depind foarte mult de veniturile lor petroliere pentru a-și susține economiile. Desigur, economia Arabiei Saudite este mai puțin diversificată decât economia rusă, dar ambele au o distorsiune similară, în care veniturile din petrol reprezintă o pondere foarte mare din PIB-ul lor. Este dificil de crezut că oricare dintre țări se poate descurca cu prețuri atât de mici. Rusia are nevoie de un preț de 60 USD baril pentru a-și echilibra bugetul guvernamental,  în timp ce Arabia Saudită are nevoie de un preț de 80 USD pe baril pentru a-și echilibra bugetul, pentru a-și realiza planurile de diversificare a economiei și pentru a susține o economie puternic subvenționată, potrivit estimărior Forumului Economic Mondial.

În Statele Unite, Donald Trump a anunţat că va profita de prăbuşirea istorică a preţului petrolului pentru a cumpăra 75 de milioane de barili cu scopul de a umple rezerva strategică americană care are o capacitate de depozitare de 727 de milioane de barili și este destinat situaţiilor de urgenţă.

Ce avem în acest moment? Prea mult petrol pentru necesitățile reale ale economiei, o lipsă de coordonare între marii jucători pentru limitarea producției și emoția momentului provocat de pandemia de coronavirus.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dacă cererea este scăzută înseamnă că ţările dezvoltate care sunt principalele consumatoare de petrol vor intra într-o "depresie psiho-economica" iar ţările sărace cunoscând sărăcia vor rămâne sănătoase?
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult