În România anului 2019 trăiesc 5,2 milioane pensionari, conform datelor Institutului Național de Statistică. Pensiile încasate de către aceștia sunt plătite de către stat prin contribuțiile încasate lunar de la cei aproximativ 5,5 milioane de angajați.
Sistemul de pensii este bazat pe principiul solidarității între generații. Cei aflați în activitate plătesc lunar contribuții sociale, iar cei ce nu se mai află în câmpul muncii primesc în acest fel pensia. Intermediarul acestui transfer este statul.
Statul decide cuantumul sumelor ce fac obiectul transferului contribuțiilor și cei ce încasează aceste contribuții, pensionarii. De asemenea, tot statul decide vârsta de pensionare sau stagiul de cotizare.
Sistemul de pensii a fost asemănat de către mulți economiști cu o schemă Ponzi. Pentru a funcționa, sistemul de pensii de stat trebuie alimentat în permanență cu resurse (contribuții sociale), care apoi sunt redistribuite de către... stat. În practică nu există un fond de pensii, ci o autoritate (statul) care colectează banii plătiți de către angajați și apoi îi transferă către pensionari. Banii din contribuțiile sociale nu sunt investiți de către stat, nu sunt economisiți, statul nu îi „înmulțește” pentru ca viitorul pensionar să aibă posibilitatea de a beneficia de o pensie care să îi permită un trai decent.
De asemenea, acest sistem funcționează doar când numărul angajaților îl depășește pe cel al pensionarilor, când există mai mulți oameni aflați în câmpul muncii decât cei ieșiți din activitate.
Este creată, astfel, o relație de interdependență între angajați, pensionari și stat, în care acesta din urmă fixează regulile după care funcționează întregul proces.
Imaginați-vă două grupuri A (angajați) si B (pensionari). Cei din grupul A plătesc lunar contribuții sociale, din care cei din grupul B își primesc pensia, prin intermediul statului, care fixează regulile acestui proces.
În România avem din ce în ce mai puțini angajați (grupul A) din cauza sporului natural negativ, a emigrației, dar și a faptului că în fiecare an tot mai mulți români ajung la pensie și trec din grupul A în grupul B. În lipsa contribuțiilor sociale sistemul nu putea exista. Pensia publică este o taxă, nu un beneficiu.
Acest sistem are două dezavantaje majore. Prin intermediul său statul redistribuie o parte din bani, fără a crea plusvaloare. De aceea sistemul de pensii Pilon 1 nu este un fond, ci doar un sistem de redistribuire.
De asemenea, partidele politice caută mereu a atrage de partea lor electoratul aflat în grupul B, prin promisiuni electorale de majorare a pensiilor. Politicienii folosesc aceste promisiuni pentru a câștiga voturi și putere. Astfel se creează o relație de dependență între politicieni și acele grupe vulnerabile din societate, prin care cei din grupul B, pensionarii, își pierd din independență fiind tentați să voteze acei politicieni ce promovează un discurs populist, demagogic. Se creează în acest mod o clasă captivă de cetățeni.
De multe ori îi auzim pe părinții sau pe bunicii noștri afirmând că au contribuit zeci de ani la fondul de pensii. Deși sună cinic, ei au contribuit nu la un fond de pensii, ci prin mecanismul redistribuirii au plătit pensiile celor ce nu se mai aflau în activitate în acel moment. Fiecare dintre ei plătea contribuții lunar, dar fără a acumula sume de bani într-un cont pentru viitor sau într-un fond. Ei plăteau pensiile celor ieșiți din activitate, la fel cum și noi, cei aflați acum în activitate, le plătim pensiile bunicilor și părinților noștri prin contribuțiile lunare reținute de către stat.
Dar sistemul de redistribuire funcționează atâta vreme cât numărul celor aflați în activitate depășește numărul pensionarilor. Iar în România se întâmplă exact invers. Într-un viitor nu foarte îndepărtat vom avea mai mulți pensionari decât angajați în România.
Dacă ne uităm pe piramida demografică a României observăm că aceasta arată de fapt ca un brad.
Sursa: CIA.gov
Se observă că la baza piramidei, în segmentul 0-19 ani sunt mai puțini români decât în segmentul 20-65 ani. În viitor, cei aflați în intervalul 0-19 ani vor intra în câmpul muncii și vor vira lunar prin intermediul statului, contribuții sociale, sume din care vor fi plătite pensiile celor ieșiți din activitate.
Însă sistemul acesta nu este unul sustenabil, va intra în colaps din cauza reducerii numărului de participanți. În România se nasc din ce în ce mai puțini copii, iar emigrarea accentuează această gravă problemă.
Care este soluția la această problemă?
În cadrul unei conferințe organizată de către CFA Society România, desfășurată în Aula Magna din cadrul Academiei de Studii Economice din București, în data de 13 decembrie 2019, s-a atras atenția în legătură cu faptul că în România pensionarii nu au certitudinea existenței unui fond de acumulare din care se plătesc pensii, ci depind de alocările bugetare anuale pentru pensiile de Pilon 1.
Conform CFA România, pilonul 2 de pensii reprezintă o bună opțiune de maximizare a veniturilor viitorilor pensionari. De asemenea, asigurarea unor venituri din surse independente sau complementare bugetului de stat va duce la câștigarea independenței financiare a viitorilor pensionari, aceștia nefiind dependenți de decizii politice sau de promisiuni demagogice, populiste.
De asemenea, este necesar ca procentul aferent contribuțiilor lunare la pilonul 2 de pensii să fie majorat conform legii la 6%, de la nivelul actual de 3,75%, iar pe viitor acesta va trebui majorat chiar mai mult pentru a avea certitudinea că românii vor beneficia de o pensie care să le permită un trai decent atunci când nu se vor mai afla în activitate.
Astfel, viitorii pensionari vor beneficia de pensii ce nu vor depinde de decizii politice, va fi ruptă această legătură nesănătoasă dintre discursul demagogic, populist și cei ieșiți din câmpul muncii.
De asemenea, o întrebare pentru cititori. Știți ce sumă ați fi avut acumulată într-un cont personal dacă pe parcursul vieții profesionale ați fi virat acele contribuții sociale către un veritabil fond de pensii, cu acumulare, nu către sistemul de pensii de stat?
Faceți un simplu calcul și veți fi uimiți când veți afla că la un salariu mediu pe economie, suma economistă depășește echivalentul a peste 113.000 de mii de euro. Mă repet, la un salariu mediu. Calculul este unul simplu:
1291 lei (suma plătită lunar în contul pensiei noastre de angajator pentru un salariu mediu pe economie) x 12 luni x 35 ani (stagiu complet de cotizare) = 542.220 lei. La un curs de 4,77 lei/eur această sumă este echivalentul a peste 113.000 euro. Dacă am vira, însă această sumă către un veritabil fond de pensii ce ar investi acești bani, nu către stat, timp de 35 de ani, atunci valoarea contului nostru ar putea depăși această sumă.
Asta am fi putut avea dacă nu statul, ci fondurile de pensii, ar fi gestionat sumele de bani pe care le plătim lunar la bugetul de stat.
Dacă sistemul actual nu va fi reformat, pensia viitorului va fi mai mică, mai scumpă și... mai târziu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu suntem noi cei mai buni IT-sti din lume si chiar si din judet?
Si totusi cine va plati pensia celor care au acum 20 ani?
Care „bugetari buni”, cei care acceptă să lucreze alături de cei care au gazat populația, cei care-și băgau p*lele-n morții din Colectiv sau cei care lasă oamenii să moară pr holuri la urgențe?
+Like
Tinerilor nu le pasă și pensionarii se bucura ca au apucat pensia.
România este o țară veselă....
Insa productivitatea muncii nu trebuie sa ramana la nivelul celei de azi, intr-o lume in care tehnologia pur si simplu explodeaza. Decat sa faci 5 copii care sa munceasca semicalificat mai bine faci unul, insa il educi cum trebuie si in viitor va putea face o meserie cu valoare adaugata mare si ar putea "produce" mai mult decat ailalti 5.
Bine, e drept ca la noi majoritatea nu prea au acces la cine stie ce educatie de calitate ca sa avem sperante prea mari intr-o generatie viitoare de oameni calificati care sa munceasca intr-o economie ultra moderna si productiva. Si putini, si analfabeti e o combinatie de viitor.
Poți să ai 100 de milioane de copchii într-o generație, dar dacă numai 5% dintre ei prestează muncă retribuită cu un salariu, atunci peste 65 de ani numai 5% vor încasa pensie! Asta e situația României.
Conform datelor oficiale ale autorităților, în acest moment avem 12,8 milioane votanți cu vârsta 25-64 de ani (date oficiale AEP) și doar 5,5 milioane angajați (date oficiale M Muncii). Deci 7,3 milioane de români nu se regăsesc în piața muncii. O foarte mică parte a lor, diverși privilegiați, probabil sunt deja pensionați, dar restul trebuie să fie plecați din țară sau muncesc la negru. Foarte bine! Însă ei nu vor pune nici un fel de presiune pe bugetul de pensii de stat la bătrânețe, pentru simplul motiv că nu vor avea dreptul să încaseze pensie. În orice caz, nu din România!
Nu există nici o logică după care o piață a muncii de 5,5 milioane, cum e cea de azi, să genereze 12,8 milioane de pensionari în viitor.
Astăzi avem 4,95 milioane pensionari pentru simplul motiv că ani de zile comuniștii au industrializat masiv și în 1989 România avea 9 milioane de angajați și 2 milioane de CAP-iști. Deci o piață a muncii de 11 milioane de angajați la nivelul anilor 80 a produs acum 4,95 milioane pensionari. Cifra, știm prea bine, chiar și așa e „umflată”, fiindcă dacă nu existau pensionările anticipate de pe timpul lui Iliescu, fraudele masive cu pensionările pe caz de boală, pensionările nesimțit de devreme ale multor categorii profesionale privilegiate etc. etc. etc. pensionarii ar fi fost și mai puțini. Dacă se respectau riguros diversele legi ale pensiilor, astăzi numărul pensionarilor nu ar fi depășit 4 milioane.
În orice caz, o piață a muncii de numai 5.5 milioane cum e cea de acum (care e în creștere constantă de 10 ani) nu are cum să dea naștere unui număr mai mare de 2,5 milioane de pensionari peste 10-20 de ani. Ceea ce e complet managerizabil, chiar și cu datele unei „ierni” demografice care traversează România de vreo 25 de ani. De vreo 10 ani, de altfel, numărul pensionarilor a început să se autoregleze, scăzând constant: dacă la începutul deceniului erau peste 6 milioane, astăzi, repet, au ajuns la 4,95 milioane și ieșirile sunt constant mai mari decât intrările în sistem, în fiecare lună. Peste un an cu siguranță vor mai fi nu mai mult de 4,85 milioane pensionari.
În plus, să nu uităm, piața muncii de aici nu e închisă: an de an vin tot mai mulți străini. Piramida demografică nu ne arată decât că avem o problemă cu nașterile de rrromâni verzi. Ei, și? Nu ne împiedică nimeni să aducem pe piața muncii de aici un milion de moldoveni, ucrainieni, pakistanezi, vietnamezi, filipinezi etc. De altfel cetățenii de la Est de Prut sunt deja omniprezenți, asiaticii încep să fie vizibili în București și probabil și în alte mari orașe.
În epoca globalizării totale, piața muncii e prea puțin dependentă de trecutul acumulat în granițele naționale. Dacă România, ca economie, ar putea plăti un salariu minim de 700 de euro net, mâine ar mai avea instant 2 milioane de brațe de muncă venite de aiurea.
Cât despre restul bătrânilor care nu vor avea dreptul la pensie în România, aceștia își vor lua pensia din UE sau, dacă n-au lucrat legal, nu vor lua nimic de nicăieri. Poate, doar, ajutor social de la primărie. Dar nu vor pune presiune pe nici o „piramidă inversată”.
Fondurile de investitii aveau un 9%, titlurile de stat 4%, adica 3/4 inghite fondul si 1/4 se adauga la pensie. Daca mai scad si inflatia ramane mai nimic.
Solutia este la fel ca-n orice tara vestica: imigrantii. Nemtia, Francia si ailalti au 20% imigranti majoritatea in puterea muncii. Obisnuiti-va cu indieni si alti babulani, alta solutie reala nu exista. Poate un fond de pensie ne vor aduce bani, dar ce faci cu ei? Pe cine platesti sa te tunda de exemplu? Englezii au bani dar au nevoie de instalatorul polonez, italienii de ingrijitoare romance si tot asa.
De fapt vestul este o mare gaura neagra. Fara imigranti si profituri din Romania si celelalte tari mai sarace ar face implozie.
-- Este un popor foarte educat, ,lucru foarte important care ajuta mult la stilul de viata sanatos ,Apoi nivelul de automatizare a muncii , le face lucrul mai usor ,fiind astfel mai vigurosi la varsta de 70 ani ,La noi ,,romanii care trudesc ,mult si mai sunt si mari ,,prieteni cu Bachus, si slanina groasa,, pe la 50-60 ani ,sunt terminati .. Un vechi amic,al meu spunea ;;ca nivelul sanatatii unui barbat la 50-60-70 ani se ,,masoara in nr. raporturilor sexuale !! Da,da nu radeti !! .Referitor la ,pensiile din viitor , sa nu ne ingrijoram ,prea tare,ptr. ca majoritatea tinerilor sunt inconstiienti de acest fenomen si se complac in ideea ca ,este bine si asa ,ca patronul sa le scrie pe cartea de munca un salar si sa le mai completeze cu diferenta in ,,mana ches,,