Prima strategie oficială de securitate naţională a administrației Biden: „Puterea militară convențională a Rusiei a slăbit, ceea ce probabil va crește gradul de încredere a Moscovei în arme nucleare”

Foto: Profimedia Images

Administrația americană a președintelui Joe Biden a publicat prima strategie oficială de securitate naţională. Documentul apare la 21 de luni de la începerea mandatului și indică faptul că Statele Unite vor avea de înfruntat în următorii zece ani două puteri nucleare majore.

- Președintele Biden a descris noul document ca fiind „o strategie de 360 de grade bazată pe lume așa cum este astăzi, stabilind viitorul pe care îl căutăm și oferind o foaie de parcurs pentru modul în care îl vom atinge”. Totodată, Biden a ținut să facă o distincţie între tipurile de ameninţări prezentate de Moscova şi Beijing.

Administrația americană a președintelui Joe Biden a publicat prima strategie oficială de securitate naţională. Documentul apare la 21 de luni de la începerea mandatului și indică faptul că Statele Unite vor avea de înfruntat în următorii zece ani două puteri nucleare majore.

- Președintele Biden a descris noul document ca fiind „o strategie de 360 de grade bazată pe lume așa cum este astăzi, stabilind viitorul pe care îl căutăm și oferind o foaie de parcurs pentru modul în care îl vom atinge”. Totodată, Biden a ținut să facă o distincţie între tipurile de ameninţări prezentate de Moscova şi Beijing.

- Rusia reprezintă o ameninţare imediată pentru sistemul internaţional liber şi deschis, încălcând cu nesăbuinţă legile de bază ale ordinii internaţionale astăzi, aşa cum a demonstrat războiul său brutal de agresiune împotriva Ucrainei”, a transmis Joe Biden.

 - „China, dimpotrivă, este singurul concurent care are atât intenţia de a remodela ordinea internaţională, cât şi, din ce în ce mai mult, puterea economică, diplomatică, militară şi tehnologică pentru a promova acest obiectiv”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

- Adresându-se reporterilor, consilierul pentru securitate naţională al lui Biden, Jake Sullivan, a spus că strategia a arătat clar că Casa Albă nu vede lumea „doar prin prisma competiţiei strategice”. „Nu vrem transformarea concurenței într-o confruntare sau într-un nou război rece”, a Sullivan. Cu toate acestea, oficialul american a declarat că este esenţial să fie identificate provocările reprezentate de China înainte de a fi prea târziu.

- China este numită în strategie oficială de securitate naţională a SUA drept „cea mai semnificativă provocare geopolitică a Americii”. Documentul subliniază acelaşi timp importanţa reconstruirii alianţelor pentru a depăşi cu succes următorul deceniu.

- „Puterea militară convențională a Rusiei a slăbit, ceea ce probabil va crește gradul de încredere a Moscovei în arme nucleare în planificările sale militare. Statele Unite nu vor permite Rusiei sau oricărei alte puteri să-și atingă obiectivele prin folosirea ori amenințarea cu folosirea armelor nucleare”, se mai arată în noua strategie de securitate națională a SUA. 

- O analiză publicată joi de Atlantic Council evidențiază faptul că documentul publicat de Casa Albă nu este cu adevărat centrat pe securitatea națională americană și, cu siguranță, nu este strategic. „Suntem mult prea divizați acasă pentru ca un singur document să reprezinte un consens național. Definiția securității este adesea extinsă pentru a include orice favorizează o anumită administrație. Strategiile, spre deosebire de aceste documente, necesită prioritizări mai degrabă decât liste de preferințe egal ponderate, împreună cu o aliniere clar definită între scopurile, căile și mijloacele dorite. Aceste rapoarte, cerute de Congresul SUA și rezultate după multe ore de lucru în cadrul executivului american, au degenerat în mare parte în tratate politice destinate publicului intern, mai degrabă decât în ​​eforturi de a oferi îndrumări celor care trebuie să pună în aplicare politicile SUA”, scriu experții de la think tank-ul american Atlantic Council.

- „ Accentul pus pe principalele provocări din străinătate (China și Rusia) și din țară (creștere economică și instituții democratice) se remarcă în mod clar. Dar, pe măsură ce raportul continuă dincolo de aceste teme mari, adesea confundă simple preferințe cu interese vitale și apoi nu ia în considerare compromisurile inerente care apar. Secțiunea despre Orientul Mijlociu este un exemplu”, mai precizează experții Atlantic Council.

„Acest cadru are cinci principii. În primul rând, Statele Unite vor sprijini și consolida parteneriatele cu țările care subscriu la ordinea internațională bazată pe reguli și ne vom asigura că acele țări se pot apăra împotriva amenințărilor străine. În al doilea rând, Statele Unite nu vor permite puterilor străine sau regionale să pună în pericol libertatea de navigație prin căile navigabile ale Orientului Mijlociu, inclusiv strâmtoarea Hormuz și Bab al Mandab, și nici nu vor tolera eforturile vreunei țări de a domina o alta – sau regiunea – prin intermediul armatei, incursiuni sau amenințări. În al treilea rând, chiar dacă Statele Unite lucrează pentru a descuraja amenințările la adresa stabilității regionale, vom depune eforturi pentru a reduce tensiunile, a detensiona și a pune capăt conflictelor oriunde este posibil prin diplomație. În al patrulea rând, Statele Unite vor promova integrarea regională prin construirea de legături politice, economice și de securitate între partenerii Americii, inclusiv prin structuri integrate de apărare aeriană și maritimă, respectând în același timp suveranitatea și alegerile independente ale fiecărei țări. În al cincilea rând, Statele Unite vor promova întotdeauna drepturile omului și valorile consacrate în Carta ONU”.

- Cele cinci principii directoare par simple la prima vedere pentru cititorii americani, spun experții de la Atlantic Council, dar apoi ridică întrebări suplimentare celor cu experiență în regiune.

- Angajamentul de a sprijini țările „care subscriu la ordinea internațională bazată pe reguli” include și membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) care au decis recent să colaboreze cu Rusia pentru a crește prețul global al petrolului și, astfel, să ajute la finanțarea războiului de agresiune al lui Vladimir Putin?

- Declarația că Statele Unite nu vor „tolera” eforturile vreunei țări de a domina o alta înseamnă că Statele Unite își vor opri eforturile de lungă durată de a promova „consolidările militare” ale partenerilor săi în fața amenințării venite din direcția Iranului? Probabil că acest lucru nu poate fi posibil, deoarece doar câteva propoziții mai târziu, un alt „principiu” enumerat pledează pentru „structuri integrate de apărare aeriană și maritimă” – ceea ce reprezintă un caz clar al compromisurilor inerente unei adevărate strategii, dar implicit eliminate în acest document.

- Mai mult decât atât, Statele Unite nu vor în mod clar ca Israelul să „domine” Hamas și Hezbollah? Experții de la Atlantic Council spun că mai mult ca sigur administrația Biden lucrează în direcția asta, ceea ce pur și simplu evidențiază diferența dintre limbajul oficial și realitățile de elaborare a politicilor.

- Mai departe, documentul promite că diplomația SUA va căuta să reducă tensiunile „ori de câte ori este posibil” – asta înseamnă că se vor normaliza relațiile SUA cu președintele sirian Bashar al-Assad și cu liderul Hezbollah Hassan Nasrallah? Experții de la Atlantic Council spun că nu este posibil acest lucru.

- În noua strategie de securitate, SUA afirmă că vor promova „întotdeauna” drepturile omului. Experții Atlantic Council atrag atenția că în ciuda retoricii sale, Statele Unite nu au făcut „întotdeauna” acest lucru în această regiune și nu „întotdeauna” vor face acest lucru în viitor.

- Și atunci când lucrează pentru a-și promova agenda privind drepturile omului, de obicei, Statele Unite nu fac acest lucru în detrimentul promovării intereselor sale vitale de securitate națională. Dacă ar fi făcut-o, de exemplu, Statele Unite ar fi insistat ca condițiile privind drepturile omului să fie incluse într-un acord nuclear cu Iranul, precizează Atlantic Council.

- Noua Strategie de Securitate Națională a SUA este o aplicare solidă a tradiției internaționaliste liberale în politica externă a SUA. Din această perspectivă, Statele Unite caută să promoveze o ordine internațională bazată pe reguli, care să favorizeze democrația nu din caritate sau idealism abstract, ci pentru că aceasta va promova interesele naționale ale SUA așa cum au fost ele definite din 1945.

- Această mare strategie americană a fost formulată de președinte. Franklin D. Roosevelt (vezi Carta Atlanticului din 1941), pusă în aplicare de președintele Harry Truman și a avansat într-un fel sau altul cu aproape fiecare președinte american de atunci (cu excepția lui Donald Trump).

- Noua Strategie încearcă să actualizeze această tradiție strategică pentru a se potrivi provocărilor actuale: ascensiunea puterilor autoritare revizioniste China și Rusia – în special amenințarea actuală venită din direcția Rusiei lui Putin – și provocările globale, cum ar fi schimbările climatice.

- Substanța și chiar stilul documentului este nepartizan, pentru că utilizează idei și chiar limbajul din administrațiile anterioare republicane, precum și democrate.

- Experții Atlantic Council spun că strategiile sunt mai ușor de scris decât de implementat. Redactorii strategiei pot acoperi o mulțime de interese concurente, dar nu le pot face să dispară în realitate. În al doilea rând, nici cea mai bună strategie de securitate a SUA nu poate exclude gafele în ceea ce privește aplicarea.

- Marea strategie a lui Truman de a limita puterea sovietică a fost în cele din urmă un succes, dar aplicarea ei a inclus Războiul din Vietnam. În plus, liderii autoritari precum Putin vor acționa în moduri atât așteptate, cât și neașteptate pentru a contracara obiectivele și valorile SUA.

- Pe de altă parte, noua strategie de securitate a SUA este lăudabilă pentru că evidențiază exploatarea periculoasă a datelor informaționale ale americanilor și amenințările reprezentate de programele spion comerciale și tehnologiile de supraveghere.

- În strategie se mai spune că țările din întreaga lume trebuie să lucreze împreună pentru a combate practicile de supraveghere distopică. Experții Atlantic Council speră că această viziune include necesitatea unei reglementări puternice în SUA și în străinătate, o mai bună protecție a vieții private a americanilor și investigarea problemelor din comunitățile cel mai afectate de aceste activități de supraveghere, mai degrabă decât ignorarea confidențialității sub falsa credință că aceasta constituie un compromis direct privind competitivitatea dintre regimurile democratice și cele autocratice.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp