Primii doi politicieni români care au înțeles cum să „călărească” algoritmul TikTok: „Algoritmul vrea să te incite să stai în rețea cât mai mult cu putință, însă face asta oferindu-ți și conținuturi pe care le urăști, nu doar conținuturi care te încântă”

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Unii politicieni folosesc intensiv și eficient TikTok-ul atunci când atât de multe rânduri de alegeri bat la ușă. Totuși, este important să investigăm cum percep utilizatorii români de TikTok activitatea conținuturilor politice virale și tocmai asta am investigat în cercetarea publicată recent ca parte din proiectul meu doctoral. Pentru această cercetare, am realizat 45 de interviuri cu utilizatori români de TikTok, dorindu-mi să răspund la două întrebări de cercetare: 

(1) cum se raportează acești utilizatori la conținuturile politice (la care mă voi limita în acest scurt articol), morale sau educaționale de pe TikTok? 

De asemenea, 

(2) ce roluri cred ei că joacă algoritmii în acest proces?

În sociologie, activitatea „agenților instituționali” cum sunt politicienii, medicii, profesorii, preoții etc. este foarte importantă deoarece acești agenți au un rol concret în conturarea valorilor, ideilor sau opiniilor fiecăruia dintre noi. Odată ce mai bine de o treime din populația României s-a mutat pe TikTok într-un timp record, acest lucru nu putea să rămână neexploatat de către politicienii români. Mulți oameni ar spune că simbolurile tradiționale de autoritate și-au pierdut semnificativ influența într-o lume în care algoritmii primează. Totuși, realitatea din teren ne arată alte lucruri: agenții menționați anterior, în frunte cu politicienii, au înțeles foarte bine că trebuie să își adapteze conținuturile pentru o lume în care dacă nu ești viral, nu poți exista. Așadar, nu este deloc surprinzător că intervievații mei i-au menționat cel mai adesea pe George Simion și Diana Șoșoacă când vine vorba despre popularitatea politicienilor pe TikTok. Dat fiind faptul că discursul populist cel mai accesibil este adesea cel cu nuanțe anti-sistem, a mai fost nevoie doar de „cucerirea” algoritmilor pentru a putea ajunge la segmentele de populație permanent conectate digital. 

Așadar, cum au reușit astfel de politicieni să cucerească TikTok-ul românesc? 

Există câteva tipare identificate de utilizatorii intervievați pentru cercetarea mea. În primul rând, unii utilizatori afirmă că politicienii virali pe TikTok știu să perpetueze o cultură a urii, dată de identificarea unor inamici populari. Astfel de inamici sunt de obicei partidele aflate la guvernare, dar și grupuri transnaționale cu roluri strategice importante în politica mondială, cum sunt UE și NATO. Totuși, rolul „codului din spate” nu este nici el trecut cu vederea: chiar dacă nu cunosc cu exactitate modul în care funcționează algoritmii de recomandare, utilizatorii intervievați conștientizează faptul că aceste instanțe invizibile redau, de fapt, unele conținuturi în defavoarea altora.

În al doilea rând, când vine vorba de conținuturi politice, TikTok are deja reputația unei platforme care propagă conținuturi controversate cu scopul de a atrage audiențe cât mai mari. Este întocmai ceea ce spune Costi, un student la chimie în vârstă de 21 ani, pe care l-am intervievat pentru cercetarea mea: „Algoritmul vrea cumva să te incite să stai pe TikTok cât mai mult cu putință, însă face asta oferindu-ți și conținuturi pe care le urăști, nu doar conținuturi care te încântă”.

Implicațiile unei astfel de cercetări sunt cât se poate de vizibile, mai ales într-un an electoral cu patru rânduri de alegeri. Este important să înțelegem de ce politicieni precum Șoșoacă și Simion au reușit să „cucerească” TikTok-ul, în timp ce partidele mainstream se orientează în continuare către finanțările pentru presă. Este de asemenea important să înțelegem că acest contact între politicieni și cetățeni s-a schimbat substanțial: atunci când cetățenii au devenit utilizatori, politicienii au avut și ei nevoie de o nouă strategie.

Totuși, care este avantajul unor platforme precum TikTok în această ecuație? Spre deosebire de mijloacele media „tradiționale”, TikTok creează cu succes impresia unei conexiuni directe între utilizator și politician. Într-o lume caracterizată de post-adevăr, din ce în ce mai mulți cetățeni se simt mințiți de jurnaliști, motiv pentru care își doresc să caute adevărul pe cont propriu, fără intermediari. Zizi Papacharissi (*) identifică categoria liderilor de tip Mesia, adică acei politicieni care pretind că viața lor publică este la fel ca viața lor privată, oferindu-le cetățenilor iluzia că nu au nimic de ascuns. Un astfel de efort mediatic deplorabil a fost întreprins de George Simion, atunci când a afirmat că toți românii sunt invitați la nunta lui din august 2022. Diana Șoșoacă încearcă și ea să arate, aproape la fiecare live, că este un om cât se poate de simplu, prin aspectul „natural” și părul neîngrijit cu intenție.

Pentru a ne recâștiga democrația, este esențial să identificăm liderii care își asumă rolul de Mesia și să le oferim o audiență digitală cât mai redusă, dat fiind faptul că întocmai această audiență le oferă popularitatea de care au nevoie. Înseamnă asta un vot în favoarea PSD și PNL? Nu, dar înseamnă că suntem în situația frecvent descrisă de politologi, aceea a partizanatului negativ, adică tindem să ne aliniem împotriva unui partid pe care îl considerăm periculos, însă fără a ne simți reprezentanți de vreun alt partid politic.

Lupta pentru democrație ar trebui să fie colectivă și permanentă, nu să răsară, răzleț, din patru în patru ani. Este cel mai bun moment în care să ne oprim asupra rolului pe care îl joacă aplicații precum TikTok în acest proces: unii utilizatori conștientizează că algoritmii „veghează”, însă TikTok este cunoscut pentru lipsa sa de transparență algoritmică, motiv pentru care suntem pe cont propriu.

(*) Papacharissi, Z. (2021). After Democracy: Imagining Our Political Future. New Haven & London: Yale University Press.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp