Foto: Inquam Photos/ Ghita Porumb
Un nou ministru al Turismului a fost numit săptămâna trecută și sunt patru sectoare de care cred că ar trebui să se ocupe imediat:
1. Consolidarea brandului de țară al României și a brandului de destinație al Bucureștiului. Prejudecățile în ce privește România sunt mari, iar ideile preconcepute despre România sunt negative. Este extrem de importantă întărirea imaginii României. Atunci când oamenii din străinătate se gândesc la România în aceste zile, ei au în față o imagine gri: corupția, sărăcia, centrele de plasament din anii 1980, câinii vagabonzi, și așa mai departe. Cunoașterea României ca țară este foarte limitată. Prin urmare, dintr-o perspectivă națională, Oficiul de turism trebuie să înceapă să răspândească povești din România în întreaga lume și să continue să folosească limba engleză ca instrument de comunicare.
Din fericire, acum există social media, așa că acest lucru s-ar putea face foarte ușor și la costuri nu prea mari. Este nevoie de un bun content writer și o echipă dedicată care să se ocupe de un cont de Facebook și un cont Instagram despre România, prin care poveștile frumoase despre România pot ajunge în întreaga lume destul de rapid. Astăzi vorbim despre a spune o poveste, nu de marketing. Marketingul este istorie. Acum ne dorim povești bune și autentice. Citim comentarii. Ne uităm la LIVE pe Facebook. Citim blog-uri. Ascultăm persoane influente și persoane foarte influente. În cazul în care intenția Ministerului Turismului este serioasă cu privire la aducerea României pe harta turismului internațional este nevoie de puțină prospețime! 2016 a fost un an în care se părea că lucrurile au început să se miște și în România. În iunie a avut loc la București conferința Organizației Mondiale a Turismului, iar discursul printre noi cei care călătorim începuse să fie puțin mai dătător de speranță. Cred că este timpul ca Ministerul Turismului să treacă la nivelul următor. Și să o facă cu adevărat serios.
2. Campanii
Cu un brand puternic și un bun conținut pe rețelele de socializare puteți ajunge departe. Este nevoie ca Ministerul Turismului din România să realizeze campanii IRL (social media în real life) de calitate în Europa și în lume. România trebuie să fie reprezentată la târgurile de turism din lume și nu doar reprezentată, ci prezentată într-un mod inspirat, profesionist, modern, de oameni tineri, elocvenți, care vorbesc mai multe limbi străine, care să reprezinte țara la târguri. Angajați oameni talentați care să facă acest lucru pentru un an! Fiți serioși atunci când doriți ca România să ajungă în topul țărilor care atrag turiști din întreaga lume.
Atunci când imaginea României în străinătate este atât de negativă, reprezentantul trebuie să aibă în minte o campanie bine gândită și anumite zone de interes clar pe care să le prezinte în lume.
3. Domeniile prioritare
România are un potențial de o varietate deosebită atunci când vine vorba de atragerea turiștilor, așadar este o provocare alegerea unor zone țintă.
Turismul ar putea cunoaște un adevărat boom în România, dacă ar fi promovat în mod corect. Turismul ar putea constitui o forță economică pentru România.
Este important ca zonele țintă să iasă în evidență.
Ce iese în evidență:
Turismul eco și turismul rural: experiențe autentice în zonele rurale, cum ar fi Viscri, călătoriile pentru descoperirea savorii preparatelor locale autentice și a vinurilor, vizitarea de ferme, cunoașterea tradițiilor românești de Paște și de Crăciun.
Alte domenii de promovare ar trebui să fie:
- Experiențele în Munții Carpați - drumeții, schi, alpinism, călărie, pescuit, precum și alte activități în Munții Carpați. Puțini străin cunosc că România are munți înalți. Nu din ignoranță, ci pentru că nu există nimic acolo despre România.
- Delta. Este un loc unic, autentic, frumos, liniștit și calm. Alături de o săptămână la malul mării, turiștii se pot bucura de experiența din zona Dobrogei.
- Experiențe autentice în Maramureș, Bucovina, Transilvania, Oltenia, Muntenia, Banat, Moldova, Crișana. Ceea ce România are sunt zonele neatinse, senine, care uneori arată ca fiind desprinse dintr-un basm. Mulți oameni sunt stresați și România este un balsam pentru suflet. Căldura oamenilor din România care s-au zbătut atât de mult vine din toată inima și este irezistibilă. Cei care vor mânca sarmale la o pensiune din Maramures își vor dori să revină și vor împărtăși, de asemenea, poveștile bune despre România. Eu sunt unul dintre acei oameni care crede că turismul face lumea un loc mai bun. Când călătorim ne deschidem mințile și suntem gata să învățăm din nou și să vedem lucrurile din multe alte perspective. Ne conectăm ca ființe umane cu trăsăturile noastre comune și diferențele dintre noi. Atunci când oamenii vor începe să redescopere România cred că sunt șanse mai mari ca prejudecățile despre România să înceapă să dispară. În anii '80, când am fost în România pentru prima dată, nu existau prejudecăți despre România. România era reprezentată la agenții mari de voiaj, iar oamenii știau despre țară și o asociau cu o destinație de călătorie. Acum nu se mai întâmplă acest lucru.
Bucureștiul, ca destinație turistică de week-end, ar trebui să se afle, de asemenea, pe lista zonelor țintă care să fie prezentate turiștilor străini. Bucureștiul a atras recent atenția mai multor bloggeri din străinătate, oamenii vorbesc despre capitala României ca un oraș subapreciat, fascinant, unde se îmbină istoria interesantă, viața de noapte, evenimente culturale și multe altele. Bucureștiul este una dintre capitalele europene rar vizitate de turiștii străini.
4. Corupția, antreprenoriatul și salariile
Corupția trebuie să dispară, iar persoane respectabile din zona turismului care încearcă să facă lucruri bune pentru România ar trebui să fie încurajate prin intermediul marilor programe antreprenoriale și a legilor anticorupție. Salariile din România trebuie să fie ridicate, pentru ca tinerii să se simtă încrezători și să își dorească să rămână în țara lor frumoasă. Sunt atât de mulți români din diaspora dintre care mulți mai degrabă ar fi rămas în România lor iubită, dar din cauza corupției aleg să se mute în străinătate pentru a construi un viitor mai bun pentru copiii lor. Familiile sunt, de asemenea, divizate în România, atunci când un adult merge și să lucreze în străinătate. În timpul sărbătorilor de Crăciun este atât de evident: mulți români vin acasă, plini de dor pentru țara lor de origine și resimt o senzație de tristețe atunci când pleacă din nou de acasă după sărbători.
Ministrul Turismului are cu siguranță un loc de muncă foarte interesant. Îi doresc mult succes și sper că își va face treaba cu profesionalism, pentru a face tot ce e mai bun pentru România, iar acesta să fie principalul lui obiectiv.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Sunteti buna de candidat. Aveti dreptate, e nevoie de promovare. O campanie gen "Romania - haite de caini, nu de violatori" ar putea prinde foarte bine in Suedia. Tot spunea un comentator ca ne-ar prinde bine un altoi de ADN viking.
Nici un turist civilizat nu vine intr-o tara murdara.
Sau daca vine, nu revine si afla o lume intreaga ce a vazut aici.
Bucurestiul e murdar, cladirile nerestaurate, tencuiala si caramizile cad in capul trecatorilor.
Pe litoral mizeria si muzica la nivel asurzitor predomina.
Strazile trebuie maturate si spalate zilnic, cosuri de gunoi instalate, amenzi mari pentru cei care arunca gunoiul pe strada sau in parcuri.
Am vazut la Florenta cum spalau in fiecare dimineata trotuarele si cosurile de gunoi si abia apoi puneau saci de gunoi noi..
La noi de ce nu se poate? Pentru ca se cheltuie banii pentru schimbarea anuala a bordurilor?
In Bucuresti functioneaza excelent programul cu autobuzul etajat care face turul orasului.
Deci se poate.
În schimb, da, turismul pe litoralul românesc înseamnă zgomot, muzică la maxim, stil românesc. Pe litoralul românesc turiștii au ceea ce corespunde nivelului lor educațional: manele, muzică populară ori rock la volum maxim. Așa se simt oamenii bine.
Partea frumoasă, pe alocuri superbă, a Bucureștilor este ceea ce ne-au lăsat arhitecții, români și străini, în sec. 19 și prima parte a sec. 20. Puține construcții făcute de comuniști rezistă, dar sînt. Sala Palatului, care ar trebui renovată; Romexpo, cu un look similar spațiului similar de la Belgrad; Palatul Parlamentului, despre care am vorbit. Proiectatul muzeu al PCR, devenit (aiurea) „Casa Radio” după dec. 89, apoi tăiat efectiv cu ferăstrăul pt a-l face... mall este alt rateu răsunător al ultimului sfert de secol. Cu asemenea rateuri nu poți face turism. Cînd incompetența politică se îmbină cu lipsa de gust și cu sfidarea bunului simț nu poți avea turism de nivel.
Am asistat acum ceva ani (nu foarte mulți) la o discuție privind amenajarea Parcului Isvor, erau și niște proiectanți străini acolo. S-a vorbit, s-a analizat. La un moment dat, o doamnă arhitectă (cunoscută) spune: „nu sîntem pregătiți pt proiecte de anvergură”. Adică, voia să spună, „ne este frică”. Da, acesta este sentimentul intelectualului român, în cazul de față un arhitect (de elită): frica. Faci un proiect, se aprobă, se face, după care vine DNA și pune cătușe la televizor. ACEASTA este problema României: frica. Nu poți face o țară de atracție majoră prin frică, trebuie descătușate energiile, nu cultivate mediocritățile. Eu unul nu-mi fac iluzii (deși speranțe am) că se va întîmpla acest lucru în mandatul Firea-Dragnea-Iohannis, nu sînt semne. Dacă dv. le vedeți, dați-mi de știre.
Mulțumim pentru bunăvoință!
Ce-aș mai putea eu comenta decât un lucru nepractic, în cel mai pur stil românesc: ne-ar prinde bine un altoi de ADN viking!
dvs.promovam Romania acolo unde merita sa stea, alaturi de tarile lumii civilizate.Dar pentru asta,mai intai trebuie sa ne schimbam noi, cineva sa aplice si respecte legile si cineva sa verifice corect si cinstit aplicarea lor! Succes Romani si Romania! E timpul sa ne trezim..!
Este corect ceea ce scrieţi dumneavoastră, însă, cel puţin pe parte de social media şi new media, angajaţii de la minister ar trebui să înţeleagă că a întreţine o pagină dintr-o reţea de socializare sau un blog înseamnă muncă de 7 zile pe sămptămână, inclusiv sâmbăta şi duminica (asta ca să fiu mai clar). Şi că în social media nu există program la 8-16; trebuie să fii online măcar 20 de ore pe zi. Ceea ce pentru nişte oameni obişnuiţi cu flyere, pliante şi alte genuri de promovare statică... este cam greu de digerat. Să nu mai vorbesc despre centrele de informare turistică (a propos, aţi văzut ce website-uri au centrele?).
Considerând că angajaţii de la minister şi de la centrele de informare turistică ar înţelege cam cum se lucrează pe bune în promovarea turismului, ajungem la punctul patru. Auci! Corupţia! După cum s-au adunat norii p-aici (era să scriu p-acilea)... cam greu de rezolvat. Dar chiar şi aşa, ar fi loc pentru promovare. Însă partea proastă este infrastructura: şoselele. Prin natura meseriei, am cam bătut ţara şi pot spune că avem zone ca decupate din cartea de poveşti. Avem zone unde poţi să faci drumeţii pe bicicletă (în afară de moutain bike), avem şansa ca munţii noştri să fie potriviţi şi pentru cei care vor să facă alpinism sau trasee mai dificile, dar şi pentru drumeţii mai lejere, pentru cei cu vârsta 50+. Dar cu o condiţie: să poţi ajunge cât mai aproape de zona respectivă fără să-ţi rupi maşina. Or aici... cam dificil. Ca să nu mai zic în cât timp faci 400 km în România, fie auto, fie pe calea ferată, indiferent de anotimp.