Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Rate la bănci. Cum puteți apela la perioada de grație. Dobânda simplă versus dobânda compusă

rate banca - getty

 Foto Guliver/Getty Images

Astăzi mă adresez în special debitorilor. Celor cu rate la bănci. Care, în criză, pot avea o problemă temporară cu rambursarea creditelor (de consum sau ipotecare).

Guvernul a hotărât să creeze cadrul legislativ pentru a putea apela, dacă este cazul, la un vehicul important din mecanismul creditării - perioada de grație.

Perioada de grație este o practică uzuală în creditare și se practică atunci când:

1. Debitorul nu are venituri inițiale din care să plătească ratele la bancă, caz în care solicită perioadă de grație care poate presupune: să nu plătești principal și nici dobândă (rata totală numită anuitate ar fi zero) sau să plătești doar dobândă nu și principal.

2. Debitorul intră temporar într-o incapacitate de plată datorită unei forțe majore. Și aici se pot aplica ambele variante menționate mai sus (doar plata dobânzii nu și a principalului, neplata și a dobânzii și a principalului).

În cazul în care în perioada de grație se optează pentru plata principalului, dar nu și a dobânzii percepută de bancă dobânda nu se capitalizează (nu se adaugă la creditul existent).

În cazul în care în perioada de grație se optează pentru neplata dobânzii aceasta se capitalizează, adică banca te va credita cu dobânda pe perioada în care nu plătești această dobândă (nu pe toată perioada creditării).

Să explicăm ce înseamnă această diferență (este o lecție banală predată studenților din anul 1 de facultate):

1. Dacă banca are o dobândă de 0,5% pe lună pe care, până acum o plătiți lunar, pe an veți plăti o dobândă calculată după formula dobânzii simple: 0,5% x 12 = 6% pe an;

2. Dacă banca are o dobândă de 0,5% pe lună pe care, din motive de coronavirus, alegeți să nu o plătiți vreme de 1 an de zile, formula dobânzii pentru acel an cu perioadă de grație devine una a dobânzii compuse: (1+0,5%)^12 - 1 = 6,17% pe an.

Adică, beneficiind de perioada de grație de la bancă veți plăti nu 6% pe an, ci 6,17% pe an.

Un alt exemplu: la un credit de 10.000 lei cu dobândă de 6% pe an apelarea la perioada de grație înseamnă 16 lei în plus față de dobânda datorată. 16 lei în plus. Plătiți la final de criză. Pe lună, la un credit de 10.000 lei înseamnă aproape 1 leu în plus. Ca să nu plătești nimic băncii 1 an de zile. Extindeți dumneavoastră calculul pentru sume mai mari. (vedeți tabelul).

Am văzut că o serie de analfabeți economic au început cu manipulările și propaganda. Aceeași placă de m-am săturat! Băncile sunt ticăloase. Băncile sunt lacome. Băncile câștigă întodeauna.

Nu uitați, băncile sunt o afacere ca oricare alta. Haideți să nu transformăm criza în avantaje care nu își au locul. Poți opta pentru 9 luni și plătești foarte puțin peste dobândă în final (vreo 0,10% peste dobândă la o dobândă de 6% pe an), sau poți să plătești ratele dacă ai acest venit (mai repede de 9 luni, când dorești). Sau poți să nu optezi deloc pentru această perioadă de grație.

Guvernul a creat cadrul legal pentru ca băncile să nu trateze diferențiat clienții lor. Era nevoie de așa ceva. Nu cred că este cazul să presăm guvernul să șteargă complet datorii sau dobânzi datorate. Am crea o discrimiare între cei care nu au credite la bănci. Care au economii, de exemplu. Guvernul a ales calea de mijloc, temperată. Putea să lase la libera negociere cu clienții asta. A decis să intervină. În niciun caz nu ar trebui să se pună problema ștergerii de datorii. Dobânda neplătită de tine pentru o perioadă de timp e datorie a ta față de bancă. Tu trebuie să o plătești. Nu alții... Mai ales dacă nu au credite.

Măsura este cât se poate de corectă și benefică. Menține scăzut hazardul moral. Menține conectați oamenii la datoriile lor. Menține ridicat interesul de a te întoarce la muncă, pentru a putea onora obligațiile pe care le-ai acumulat. Să înțeleg că se dorea ștergerea unei bune părți din acel 600 de lei?

Ar trebui să poată fi aplicată tuturor celor afectați direct și indirect de coronavirus. Probabil se va aplica tuturor. Eu aș aplica-o tuturor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cum comentati faptul ca cei care au intarzieri de pana la 90 de zile la plata ratelor (lucru acceptat de banci prin contractul de credit si pentru care se platesc dobanzi penalizatoare) nu beneficiaza de amanarea. Sunt aceste persoane rau platnice? Nu, contractul prevede aceasta situatie! Sunt aceste persoane cele mai vulnerabile? Da, riscul ca aceste persoane sa depaseasca cele 90 de zile este foarte probabil! Este corect ceea ce a facut Guvernul?
    • Like 0
  • As vrea sa vorbesc aici despre asa zisul,, ajutor,, oferit de actualul,, guvern,, pentru toți romanii cu credite la bănci. Cică ne ajuta sa trecem mai ușor peste criza ce va veni sau a venit deja peste noi. Pai, tu, ești numai guvernul celor bun platnici, al celor solvabili? Ceilalți oameni din tara asta care au restante, nu au criza? Pentru aceea care sunt și asa,, în rahat,, nu exista criza... Ce se întâmplă cu un om, cetățean roman și el, care are rate la o banca și are întârzieri la plata lor... Automat acel om nu mai are voie sa resimt nici o criza. El trebuie sa plătească atât rata, ratele restante cât și pe cele viitoare. De unde domnilor, iluminați, dacă l ați dat afara de la munca lui.. Ăștia ce fac, domnule câtu, ăștia nu mai au dreptul la viata? I ați condamnat la înfometare? Știți că-ți sunt din ăștia în România... Foarte mulți... Majoritatea... Cum ii,, ajuți,, dumneata cu guvernul asta de banditi, de mormăi, care stați drepți în fata nababilor cu banii. Ați condamnat o tara la înfometare cu,, ajutorul,, vostru.. Cineva trebuie sa facă ceva altfel oamenii vor muri de foame, nu de corona... Virușii sinteti voi în tara asta...
    • Like 0
  • Da, domnule profesor, dar cu sistemul bancar lucrurile sunt putin mai nuantate. Eu, ca negustor, cand clientii mei au o problema sunt nevoit sa gasesc solutii care duc de obicei la reducerea profitabilitatii (sau, mai rau, la asumarea unor pierderi suportabile). Pentru ca voi vedea imediat ca marfa mea e prea scumpa pentru ce pot ei sa cheltuie. Asa ca trebuie sa fac ceva. Bancile fac si ele ceva, nu se poate spune ca nu, dar doar amana incasarea profitului. Iar daca, atunci cand va fi sa-l incaseze, vor constata ca si-au facut gresit calculele si clientii lor chiar au probleme pe care ei au refuzat sa le vada, cineva (statul, banca centrala) va interveni si-i va salva pentru ca sunt prea mari ca sa pice. Cum s-a intamplat si la criza anterioara. Si cand ai asa plasa de siguranta nu prea te streseaza eventualele consecinte ale masurilor tale.
    • Like 1
    • @ Adrian Gabriel
      Al Lui Al Lui check icon
      Aveti dreptate, cand va ganditi la reducerea profitabilitatii in conditiile nesustenabilitatii pretului de vanzare ptr. marfa din stoc. Doar ca, marfa pe care banca a vandut-o sub forma de credit clientilor sai nu poate beneficia de aceata cutuma economica. Ptr. simplu fapt ca a fost deja tranzactionata cu acordul ambilor parteneri. Este ca si cum dvs. ati vinde marfa unui client, in rate, iar dupa un timp acesta va solicita sa-i reduceti pretul sau eventual sa-l scutiti de datorie .
      • Like 0
    • @ Al Lui
      Toti cei ce vand in rate se expun acestui risc. Inclusiv bancile stiu de la inceput, si calculeaza in pretul cu care-si vand produsele, ca exista riscul de neplata candva. Si-l si asigura. La ce nu renunta insa sunt bonusurile (nu vreau sa reiau exemplele revoltatoare ale unor banci straine care au platit bonusuri de milioane conducerilor lor dupa ce au primit bani publici pentru a evita falimentul).
      Iar referitor la situatia ipotetica pe care ati descris-o: nu e chiar atat de ipotetica. Ma intalnesc des cu ea. Sunt deschis la discutii cu clientul in dificultate, am deja un ochi format pentru cel cu care n-am ce discuta, caut solutii. Nu le gasesc intotdeauna, mai invat din greseli... Bancile nu vor invata niciodata pentru ca nu sunt lasate. La criza precedenta au tinut cu dintii de EURIBOR + 4-5 sau 7%, desi era clar prea mult, pentru ca au crezut ca atat timp cat clientul poate plati totul e OK. Cand n-a mai platit, stupoare! S-au trezit cu garantii de valorificat pe o piata care nu mai "inghitea" nimic si au vandut dupa 5-6-7 ani la 20% din pret. Si trebuie ajutate, nu-i asa?, pentru ca sunt banii depunatorilor in joc. Si in afacerea mea sunt banii familiei mele, dar pe cine intereseaza?
      • Like 1
  • Daca la un moment dat, ai o imposibilitate de plata, si apelezi la intelegerea bancii ca sa te pasuiasca cu un an, iar banca spune ca va face acedt lucru dar te va costa in olus 16.78 lei vei fi bucuras sau nu? Pana la urma serviciul pe care banca ti-l face nu costa nimic?
    • Like 0
  • Eu înțeleg mecanismele financiare , dar această criză nu am generato noi , nu am avut de ales. Băncile oricum sunt asigurate fiindcă pentru erice credit plătești o asigurare . Eu nu am rate la bancă dar pun și eu o întrebare normală , în situație de criză majoră când sunt obligat să stau acasă ( și e normal in timpul ăsta ) eu pierd fiindcă v-am venituri asigurate doar de stat , am plătit o grămadă de asigurări , acum băncile de ce nu pot să funcționeze doar cu ajutoare de stat pe această perioadă . Clar toți avem costuri , dar mai târziu când trebuie să plătim impozitele și ratele la bancă cu dobânzile recalculate cum vom reuși asta? Corect ar fi toți să suferim la fel iar statul prin pârghiile sale să ne ajute să supraviețuim toți acestei pandemii. Am mai scris pe acest sait azi banii sunt doar hârtii fără valoare acum , suntem nevoiți să supraviețuim ajutândune unii pe alții.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult