Se plictisesc repede, nu pun osul la muncă, schimbă job-urile ca pe șosete, vor „experiențe”, nu o carieră clădită pe efort, vor să ardă etapele și, în general, nu seamănă deloc cu noi. Specia „tinerilor din ziua de azi” a fost mereu suspectă, însă, de când cu apariția milenialilor (generația din jurul anilor 2000), o avalanșă de stereotipuri, uneori justificate, dar de cele mai multe ori nu, a invadat studiile despre piața muncii. Că nu e întotdeauna așa cum au stabilit „cercetătorii britanici” ne-o dovedește Denisa, o fată de 10 la bacalaureat, care muncește la fel de serios ca noi, „moșii” de 30 și ceva de ani. Denisa e mezina biroului și astăzi, împreună cu ea, încercăm să demontăm câteva dintre ideile primite de-a gata despre generația lor, a „milenialilor fără chef de muncă”.
„Eu am o problemă cu numerele de telefon, nu pot să le țin minte, îl știu doar pe al meu. Și cu anii la fel. Când am dat Bacul la istorie, aveam o grămadă de fișe, trebuia să rețin toți anii ăia. A fost groaznic!”, ne zice Denisa și apoi trage din țigara electronică Logic. Când aburul din jurul laptopului se mai risipește, pe ecran apar o grămadă de... cifre: numărul de meta-titluri duplicate, numărul de meta-descrieri absente, numărul de broken link-uri și alte erori asociate unui site. „Ce îmi place mie când analizez un site cu multe erori”, spune mândră de ea blonda cu ochii verzi. Spre norocul ei, cifrele astea nu trebuie reținute, ci interpretate și aduse la o valoare mult mai ușor de memorat: zero.
Denisa are 24 de ani și de doi ani lucrează la agenția de marketing online iAgency din București. A absolvit unul dintre cele mai bune licee din Buzău, a făcut Studii de Securitate la Facultatea de Științe Politice și a lucrat, pe rând, drept consultant vânzări la două branduri internaționale de pantofi și consultant BRD Finance. În agenție, a început scriind pentru clienți din domenii precum modă și make-up, iar de aproape un an a trecut la următorul nivel.
„Un site valoros are întotdeauna o fundație perfectă. Aici intervin eu. Fiecare proiect nou trece mai întâi prin mâinile mele, pentru a mă asigura că este pregătit să devanseze competiția”, explică Denisa funcția de Technical SEO Specialist. „Cine spune că fetele nu sunt pasionate de partea tehnică înseamnă că încă nu m-a cunoscut pe mine. Sunt foarte atentă la detalii și îmi place să mă informez permanent, pentru a fi în pas cu cele mai noi trenduri în online”. Sunt vorbe mari, dar nu mai complicate decât datele pe care Denisa trebuie să le scoată din program și să le interpreteze de fiecare dată când e zi de raport în agenție.
Om fi noi cu toții tineri în locul ăsta de muncă, dar ea e în continuare mezina. Când a venit o nouă colegă, acum câteva luni, Denisa a întrebat-o prima dată câți ani are. „Fac 25 în august”, i-a răspuns. A strâmbat un pic din nas, vrând să pară supărată că încă e cea mai mică și și-a tras căștile roz înapoi pe urechi. Mai scapă câte o Delia sau un The Weeknd în playlist uneori, dar de cele mai multe ori ascultă techno. O ajută să se concentreze. La petrecerile din firmă, când mai ajung eu la butoane și invariabil bag un Dr. Alban, o mai tachinez: „I-auzi, Denisa, muzică de când tu nu erai născută!”.
Două „premiere” o entuziasmează foarte tare pe Denisa în ultima perioadă - una anunțată, cealaltă complet neașteptată. Cea dintâi e premiera noului sezon, ultimul, din „Game of Thrones”, pentru care colega vrea să facă noapte albă. Cea de-a doua este reprezentată de update-ul major de algoritm de la Google, intrat în vigoare de câteva săptămâni și care a făcut ca pozițiile din paginile de rezultate să „danseze” aparent haotic. Odată ce se va lămuri cum stă treaba atât cu white walkerii din serial, cât și cu crawlerele de pe cel mai mare motor de căutare, Denisa va dansa și ea. Urmează Untold, pe care nu l-a ratat niciodată.
Chiar dacă uneori vine și pleacă de la serviciu cu laptopul în geantă, să mai scaneze site-uri și acasă, Denisa ține la timpul liber, ca orice tânără de vârsta ei. Dacă se deschide un local fancy prin București, își dă tag pe Instagram acolo – doar îi place să se informeze permanent și să fie la curent cu cele mai noi trenduri, nu? Iar în fiecare dimineață și seară, o scoate la plimbare pe cățelușa Sansa, un labrador care uneori o mai așteaptă acasă cu o bucată de canapea în gură. By the way, Sansa nu e un fel de „șansă” fără diacritice, ci un personaj din serialul sus amintit.
Denisa știe că nu e suficient să ai picioare lungi ca să stai bine pe ele. „Rețeta? Putem vorbi de muncă, dorința de a face ceva în viață, de a ne depăși propriile limite (...) Nu a trebuit să renunț la nimic, doar că a trebuit să micșorez din acele porții de distracție (...) Părinții mi-au insuflat această dorință de a realiza ceva (...) Peste zece ani voi fi în România, vreau să fac ceva pentru țara mea”, povestea Denisa în urmă cu câțiva ani, pentru o televiziune locală din Buzău. De ce era intervievată? Pentru că absolvise Bacul, ăla „groaznic, cu cifre multe la istorie”, cu 10 pe linie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pe scară nişte tinerei zugrăveau şi vopseau, aranjau casa pentru urmărtorul chiriaş.
Remarc cu voce tare că cei trei terminaseră o cameră într-o oră.
Clienta îmi replică:
Ieri au făcut două etaje, câştigă câte 200 de lei pe zi, din care îşi iau şi mâncarea, fac doar două pauze pe zi, cât să mănânce.
Intru în vorbă cu unul din ei, 24 de ani, vopsea scara interioară şi săritor m-o ajutat să cobor ceva mobilă, chit că nu era treaba lui.
Aflu că fiecare din cei trei are mica lui afacere, unul pictează, unul face mobilier la comandă, unul este ITist, dar când patronul firmei de decoraţiuni apelează la ei se bagă.
Aşa sunt toţi amicii copiilor mei mai mari, care-or intrat în câmpia muncii.
Adolescenta de soră a lor, liceană de-a unşpea, mere cu clubul ei de cercetaşi ca voluntară în orfelinate, aziluri, la plantat de copaci ori curăţat pâraie de gunoaie, până şi cel mic mă ajută în gospodărie.
Mie generaţiile tinere îmi par mult mai OK decât am fost noi la vârsta lor.
Dar, în final, fiecare copil este cum îl cresc părinţii, dacă nu-i OK nu-i vina lui.
Părerea mea.
acolo sa vedeti dorinta de munca a majoritatii tinerilor...
Habar n-am de unde a pornit ideea că cei născuți în generația X sunt așa și așa, dar e de la sine înțeles că e o generalizare fără sens și e de-a dreptul trist să văd câte un articol/interviu cu un tânăr pus pe treabă, mereu cu aceleași formulări care arată cu degetul, scris de parcă e o mare minune să dai peste un puștan de 20 de ani ambițios.