Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

România intră într-o nouă eră fiscală: schimbare fundamentală a modului în care sunt impozitate veniturile în mai multe industrii-cheie. Ce activități sunt afectate

constructii - Bucuresti - Foto MoiraM/ Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Alamy/Profimedia

În peisajul economic românesc, promulgarea Legii nr. 296/2023 continuă seria de modificări semnificative care vizează angajații și angajatorii deopotrivă. Publicată în Monitorul Oficial pe 27 octombrie 2023, această lege schimbă fundamental modul în care sunt impozitate veniturile în mai multe industrii cheie, cu efecte începând cu noiembrie 2023.

Redăm mai jos cum sunt afectate câteva dintre aceste industrii:

  • Industria construcțiilor: Se restrâng în continuare facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor pentru angajați. Astfel încât, din noiembrie 2023, facilitățile fiscale se aplică la locul unde se află funcția de bază, se elimină exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate si a contribuției de asigurări sociale datorate de angajator pentru condiții deosebite sau speciale de muncă. Reducerea contribuției asiguratorii de muncă nu a fost aplicabilă nici până acum din lipsa unei scheme de ajutor de stat. Angajatorii din acest sector se confruntă și cu o creștere a salariului minim din noiembrie 2023 la 4.582 RON lunar (pentru a compensa reducerea facilităților pentru angajații încadrați pe acest salariu) și o creștere a cotei de TVA pentru locuințe sociale de la 5% la 9%, începând cu 1 ianuarie 2024. Mai mult, definiția locuinței ce poate fi locuită ca atare se restrânge de anul viitor și vine la pachet cu repercusiuni pe piața imobiliară. 
  • Industria agro-alimentară: Facilitățile pentru salariații din industria agro-alimentară, introduse în mai 2022, au suferit reduceri progresive, începând cu același an, similare cu cele din industria construcțiilor. De la 1 octombrie, această industrie se confruntă cu un salariu minim garantat neschimbat în valoare de 3.000 RON față de 3.300 RON pentru alte sectoare, iar, începând cu veniturile aferente lunii noiembrie 2023, crește salariul minim în această industrie la 3.436 RON.
  • Sectorul IT: Prin această lege, s-a dorit alinierea facilităților fiscale pentru angajații din domeniile construcțiilor, industriilor agro-alimentară și IT. Astfel încât, și pentru industria IT, din noiembrie 2023, facilitățile fiscale constau în scutirea de la plata impozitului pe venituri din salarii și a contribuției la Pilonul II de pensii, se aplică la locul unde se află funcția de bază, pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 de lei și sunt limitate, ca perioadă de timp, până în 31 decembrie 2028. Prin urmare, sectorul IT, favorizat de scutirea de impozit pe venitul din salarii, introdusă încă din anul 2004, va vedea acum limitarea acesteia. Această limitare este compensată parțial prin scutirea de la contribuția la Pilonul II de pensii, cu posibilitatea ca angajații să opteze în scris pentru a contribui în continuare la acest Pilon.
  • Industria HORECA: Începând cu 1 ianuarie 2024, se datorează și contribuția de sănătate pentru voucherele de vacanță, nu doar impozitul pe venit din salarii. De asemenea, se menționează că decontarea serviciilor turistice și a transportului pe perioada concediului de către angajator este neimpozabilă în cele două limite menționate de lege doar dacă nu sunt acordate și vouchere de vacanță. Pe lângă modificările aduse voucherelor de vacanță, alte facilități au fost eliminate pentru industria HORECA: de la 1 ianuarie 2023, impozitul specific a fost abrogat, iar de la 1 ianuarie 2024, se mărește cota la 3%, cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, pentru companiile din această industrie.

În afara industriilor de mai sus, angajații din toate domeniile vor simți impactul contribuției de sănătate pentru tichetele de masă și voucherele de vacanță, precum și ale altor ajustări fiscale, care vor influența puterea de cumpărare și bunăstarea generală.

Prin această lege s-au adus și alte modificări începând cu anul viitor cum ar fi introducerea de noi impozite: impozitul minim pe cifra de afaceri pentru companiile cu o cifră de afaceri de peste 50.000.000 EUR, impozit suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol si gaze naturale, impozitul suplimentar pentru instituțiile de credit și impozitul special pe bunuri imobile și mobile de mare valoare. De asemenea, sarcina fiscală a persoanelor fizice autorizate se apropie de sarcina fiscală a salariaților prin noul plafon introdus pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate.

În concluzie, Legea nr. 296/2023 este un punct de cotitură pentru economia României, cu efecte încă incerte asupra creșterii economice și stabilității pe termen lung. Prin restrângerea facilităților fiscale în industrii vitale, legea va avea un impact considerabil pe piața muncii, pe capacitatea de atracție a investițiilor și pe dinamica economică regională. În timp ce unele sectoare precum cercetarea-dezvoltarea rămân favorizate, industria construcțiilor, IT, agro-alimentară și HORECA se confruntă cu provocări noi care necesită adaptare rapidă și inovare pentru a menține competitivitatea.

Guvernul justifică aceste schimbări prin dorința de a asigura un sistem fiscal mai echitabil și de a aborda deficitul bugetar. Cu toate acestea, în lipsa unei analize profunde a impactului pe termen lung, rămâne de văzut dacă reforma va reuși să echilibreze obiectivele fiscale cu necesitatea de a susține creșterea economică și a proteja locurile de muncă.

Așadar, în timp ce România se îndreaptă către o nouă eră fiscală, ochii tuturor sunt ațintiți asupra modului în care aceste schimbări vor fi implementate și asupra rezultatelor lor economice, cu speranța că echilibrul găsit va stimula progresul fără a sacrifica prosperitatea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult