Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

România - prima opțiune ca Privacy Paradise a giganților tech

Tech Romania

Foto: Getty Images

Giganții tehnologiei și marile companii americane, care depind de transferurile de date ale cetățenilor europeni in SUA, iau în calcul să își mute datele sau chiar administrarea în Uniunea Europeană, iar cea mai bună țară pentru acest lucru ar putea fi chiar Romania. 

Acest lucru se întâmplă în urma unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), din iulie 2020, (decizia Schrems 2), care influențează semnificativ companiile care prelucrează date cu caracter personal.

Care sunt avantajele competitive ale României, conform publicației Politico:

* Situarea printre lideri in clasamentele de viteză a internetului.

* Reputația pentru securitatea cibernetică, obținută prin consolidarea capacităților naționale.

* Scorul bun în clasamentul competențelor digitale și al educației.

* Locul trei în statisticile UE privind femeile angajate în tehnologie.

* Experiența dovedită în crearea companiilor tehnologice de succes.

* Unul dintre cele mai bune locuri din Europa în ceea ce privește capitalul uman din IT.

Dacă la aceste avantaje adăugăm și costul mai redus al resurselor umane fata de UE, dar și nominalizarea României în topul țărilor cu orașe în care este bine să locuiești în pandemie, România pare un tărâm promițător pentru orice companie interesată de relocare.

Decizia CJUE a invalidat așa-numitul Privacy Shield, mecanismul de transfer al datelor dintre UE si SUA în vigoare, după ce, în 2015, fusese invalidat mecanismul de transfer anterior, denumit Safe Harbor. Ambele invalidări au fost generate de procesele intentate de activistul austriac Max Schrems, avocat specializat în apărarea vieții private, care a ridicat problema gradului intens de supraveghere a cetățenilor practicat de autoritățile din SUA.

CJUE a admis punctul de vedere al lui Schrems și a invalidat Privacy Shield, considerând că SUA nu oferă garanții suficiente pentru cetățenii europeni, echivalente celor din UE.

Decizia Schrems 2 a agravat și situația transferurilor bazate pe Clauze Contractuale Standard (Standard Contractual Clauses, SCCs), folosite de un număr ridicat de companii ca bază pentru transferul datelor în SUA, care însă acum nu mai sunt considerate suficiente. Cu obligații oneroase de îndeplinit de companii, folosirea SCC-urilor, care ar fi putut reprezenta alternativa la Privacy Shield, rămâne rezervată doar companiilor potente financiar din UE, consecința fiind aceea că transferul legat de date dintre UE și SUA, la toate nivelurile, riscă să fie oprit în orice moment.

Ca urmare a deciziei, anumite autorități competente în materia protecției datelor din UE au arătat ca transferurile către SUA care se bazau pe Privacy Shield nu mai au temei legal și au avertizat operatorii să înceteze astfel de transferuri, ori cel puțin să nu inițieze altele noi sau să se asigure că furnizorii lor de servicii de cloud au serverele în Europa (autoritatea din Berlin).

Desi giganții tehnologiei ca Microsoft, Google si Amazon s-au grăbit să anunțe că transferurile de date între UE și SUA pot continua în baza SCCs, fapt îmbrățișat cu entuziasm de majoritatea companiilor europene și românești, acest lucru nu este întocmai adevărat, fiind în discrepanță clară cu dispozițiile hotărârii Schrems 2.

Solutia politica la acest blocaj ar fi reprezentată de negocierea intre UE si SUA pentru alinierea legislației SUA la exigentele GDPR. Însă în mod previzibil, unul dintre cei mai înalți oficiali ai Uniunii Europene a avertizat că negocierile cu SUA asupra unui nou acord de transfer de date ar putea dura mai mulți ani, ceea ce face dificilă continuarea afacerilor transfrontaliere fără încălcarea regulilor de confidențialitate.

Irlanda, o soluție pentru relocarea datelor. Dar nu mai bună ca România

Irlanda e considerată în mod tradițional prima opțiune pentru relocarea datelor, dar Irlanda nu are avantajele României, calificarea și costul forței de muncă specializată numărându-se printre atuurile țării noastre.

Pot spune- din experiența noastră- că de peste 15 ani avem cliente companii irlandeze, în special din domeniul IT, care s-au mutat în Romania considerând că țara noastră este mai prietenoasă cu firmele IT.

O coincidență fericită aparută între timp, o reprezintă faptul că Noul Centru de competențe european în materie de securitate cibernetică va avea sediul în București, România, fiind prima agenție a Uniunii Europene pe care o găzduiește țara noastră, conform comunicatului din 10 decembrie 2021 al Consiliului European.

Succesul diplomatic pe care îl reprezintă aducerea acestei agenții-cheie pentru dezvoltarea cibernetică în România este de așteptat să crească reputația internațională a țării noastre în domeniu. Împuternicirea oficială a României în domeniul securității cibernetice de la nivelul UE este astfel o ocazie excelentă pentru ca România să scoată în evidență capacitățile sale și să se promoveze în jurisdicțiile non-UE ca un loc sigur din punct de vedere cibernetic și legal pentru datele personale.

Pentru a putea promova companiilor americane o ofertă de nerefuzat, statul român ar trebui să ia în calcul crearea rapidă a unui context atractiv la toate nivelurile și să pregătească un plan de măsuri:

* Politici fiscale favorabile pentru companiile care se relochează sau își mută datele în România.

* Programe de pregătire și selecționare a forței de muncă din Romania cu calificare în domeniu, pentru a deservi aceste companii.

* Programe de repatriere a forței de muncă cu pregătire și calificare în domeniu.

* Centre de birouri capabile să acomodeze necesitățile unor companii de dimensiuni medii și mari.

* Politici de concesiune a unor terenuri în zone pe care statul dorește să le dezvolte, în vederea edificării de astfel de centre sau de ferme de servere.

* Hub-uri destinate cazării forței de muncă române și străine, cu dotări moderne și tehnologie adaptată necesităților.

* One stop shop-uri de consultanță pentru asigurarea conformării companiilor care se relochează cu reglementarile europene.

* Programe in parteneriat cu industria hotelieră pentru atragerea și cazarea nomazilor digitali, care pot ajuta la creșterea brandului de țară;

Cu alocarea expertizei necesare și implicare politică, România ar putea fi pusă rapid pe harta mondială a tehnologiei și ar putea ieși nesperat de câstigată din perioada economică dificilă agravată de pandemie. Așa cum, în trecut, anumite țări și-au făcut o reputație de paradisuri fiscale, România ar putea să se promoveze cu brandul de țară Privacy Paradise (Paradis al vieții private) și să aibă de câștigat pe termen lung, cu mult după asanarea la nivel legislativ de către factorii politici a efectelor hotărârii Schrems 2.

Gestionat corect, dincolo de interese personale sau orice tip de apartenență, de la nivel guvernamental și cu susținerea unei echipe de profesioniști deciși să își arunce în joc fără rezerve experiența, timpul și efortul, proiectul "Romania, Privacy Paradise” ar avea potențialul să devină cel mai mare succes de țară de după 1989.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Fată la școala online

„Mai țineți minte emoțiile de la examenul de șofat? Ei, cum ar fi dacă, după câteva mii de ore de șofat, ați mai da unul? N-am niciun dubiu, ar fi fără mare panică. Așa e și cu testele la matematică”, spune Gabi Bartic. (Foto: Profimedia)

Citește mai mult
Text: Andreea Vlănțoiu/ Voce: Alex Livadaru
sound-bars icon