Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Românul care antrenează lotul internațional al olimpicilor SUA la matematică: Folosesc în pregătirea lor probleme românești din perioada interbelică

Răzvan Gelca

La 49 de ani, Răzvan Gelca este cel mai în vârstă antrenor al lotului olimpic de matematică din SUA. Majoritatea colegilor săi antrenori i-au fost la un moment dat elevi și a împărțit cu ei moștenirea pe care a adus-o din țară: 120 de ani de Gazeta Matematică.

Tocmai s-a întors din Hong Kong, unde echipa SUA s-a clasat pe primul loc, cu două punctaje maxime și medalii de aur pe linie.

„Noi ne-am luptat foarte tare anul acesta cu Coreea de Sud și cu China. Coreea de Sud a venit cu o echipă excepțional de bună, am reușit la limită să trecem în fața lor și China este un competitor redutabil. Abia în ultimii doi ani am reușit să batem echipa Chinei, nu am mai reușit din anii '90”, spune Răzvan Gelca pentru Republica.ro

Pasiunea lui pentru concursurile de matematică a început în urmă cu 35 de ani, la Timișoara, și a crescut cu ajutorul a trei profesori foarte buni: profesorul Ion Călugăru, care încă din clasa a VI-a le dădea elevilor săi să rezolve probleme din Gazeta Matematică, profesorul Titu Andreescu, care avea să devină liderul lotului olimpic american și profesorul Gheorghe Eckstein, el însuși fost olimpic internațional la matematică. În anul 1985, când era în clasa a XII-a, a câștigat medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică.

„În aproape fiecare universitate americană găsești cel puțin un profesor român de matematică”

„Regimului îi convenea să arate că în România se face matematică foarte bine, dar cred că meritul era al școlii de matematică însăși, care începuse să crească în direcția asta a concursurilor de tip olimpiadă încă de dinainte de război și care a mers ascendent. România a avut o cultură de probleme de tip olimpiadă foarte bogată, care se pot găsi în anii '20-'30. Eu încă folosesc probleme din perioada interbelică, în special de geometrie, pentru lotul american de matematică. Gazeta matematică are o istorie de peste 100 de ani și, cumva, a dat tonul concursurilor și a creat acest tip de probleme”, spune profesorul român.

Răzvan Gelca a făcut Facultatea de Matematică la Timișoara, a făcut o specializare de un an la București, a lucrat mai apoi un an la Institutul de Matematică al Academiei Română, de unde a plecat mai apoi în SUA. După ce și-a luat doctoratul la Universitatea din Iowa, a făcut școala postdoctorală la Universitatea din Michigan, iar astăzi este profesor la Texas Tech University. A văzut de-a lungul carierei sale foarte mulți români bine pregătiți care ajung să predea în universitățile americane. „Există în România un grup destul de mare de tineri care sunt motivați și inteligenți. În aproape fiecare universitate americană există un profesor român de matematică. Mi se pare că problema nu este că România nu formeză, ci că nu absoarbe suficient de mulți tineri pregătiți”, spune Răzvan Gelca.

La sfârșitul secolului 19, un grup de matematicieni și ingineri au ajuns la concluzia că în România nu se știa multă matematică, era un deșert tehnic. Ideea lor era să încurajeze studiul individual, cu ajutorul unei reviste, în care oamenii să găsească probleme. Și asta a funcționat

Patru dintre cei 14 antrenori care au pregătit în această vară tinerii talentați la matematică sunt români. Nu este o surpriză, dacă iei în calcul faptul că prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică a avut loc în 1959 în România. Problemele românești din Gazeta Matematică au devenit în timp standardul pentru acest gen de concursuri. „Gazeta matematică a dat tonul concursurilor și a creat acest tip de probleme, care sunt folosite și astăzi. Paradoxul este că românii au încercat să imite niște reviste franțuzești și belgiene, ca să aibă propriile lor reviste. La sfârșitul secolului 19, un grup de matematicieni și ingineri au ajuns la concluzia că în România nu se știa multă matematică, era un deșert tehnic. Ideea lor era să încurajeze studiul individual, cu ajutorul unei reviste, în care oamenii să găsească probleme. Și asta a funcționat”, este de părere matematicianul.

Astăzi însă, cei mai mari competitori ai lotului pe care îl pregătește vin din Asia, și mai ales din China și din Coreea de Sud. „Sunt popoare mari, statistic, au șansa să descopere în acest bazin mare genetic talente. Apoi întreaga societate e conștientă de importanța matematicii și muncesc foarte mult. Și în China, și în Coreea de Sud e așa de mare competiția la nivelul întregii societăți, încât acest lucru se vede și la nivelul concursurilor”, explică Răzvan Gelca.

Care este cea mai bună cale pentru a-i învăța pe copii matematica? „Matematica ar trebui predată într-un mod intuitiv și să fie aplicată unor lucruri concrete, familiare elevilor. Mai ales în gimnaziu, ar trebui să se insiste pe proble care pleacă din viața e zi cu zi, prin care atât părinții cât și elevii să vadă utilitatea matematicii”, spune acesta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    bravo lui ! acuma hai, sa vad postarile dacologilor, nationalistilor si partinicilor. sa vad cum il faceti tradator de neam si tara, taraie brau si ligaul imperialistilor. hai, sa inceapa spectacolul limbilor de lemn !
    • Like 3
  • check icon
    exact, formăm valori și nu știm să le absorbim ca națiune.
    • Like 1
    • @
      raimond check icon
      Nu stiu daca mai formam ceva... Acum tinerii pleaca direct pe alte meleaguri sa se formeze. Si ghici daca se mai intorc! Si e normal sa fie asa. O tara de dimensiunea Romaniei atat ca suprafata cat si populatie nu are o universitate in top 500. Pai Irlanda, mult mai mica, se lauda cu cel mai mare numar de universitati PE CAP DE LOCUITOR in top 500...
      • Like 1
    • @ raimond
      check icon
      nu sunt sigur ca profi din romania nu sunt de top. dar sunt sigur ca saracia endemica si lipsa de oferte rezonabile conduce la migratie de la varsta constituirii unui portofoliu. personal cand am ajuns in afara romaniei aveam un portofoliu de activitati multiple, de la experienta tehnica deosebita la managementul investitional in productia de bunuri cu mult peste media lor, dar totusi nu rezonam la acelasi nivel, abia dupa 3 ani am inteles unde trebuia sa ma schimb. daca as fi pornit din facultate sau imediat dupa, as fi fost acceptat instant.
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult