Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De doi ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu! La doi ani de Republica, îți mulțumim că ne ești alături!

Românul care antrenează lotul internațional al olimpicilor SUA la matematică: Folosesc în pregătirea lor probleme românești din perioada interbelică

Răzvan Gelca

La 49 de ani, Răzvan Gelca este cel mai în vârstă antrenor al lotului olimpic de matematică din SUA. Majoritatea colegilor săi antrenori i-au fost la un moment dat elevi și a împărțit cu ei moștenirea pe care a adus-o din țară: 120 de ani de Gazeta Matematică.

Tocmai s-a întors din Hong Kong, unde echipa SUA s-a clasat pe primul loc, cu două punctaje maxime și medalii de aur pe linie.

„Noi ne-am luptat foarte tare anul acesta cu Coreea de Sud și cu China. Coreea de Sud a venit cu o echipă excepțional de bună, am reușit la limită să trecem în fața lor și China este un competitor redutabil. Abia în ultimii doi ani am reușit să batem echipa Chinei, nu am mai reușit din anii '90”, spune Răzvan Gelca pentru Republica.ro

Pasiunea lui pentru concursurile de matematică a început în urmă cu 35 de ani, la Timișoara, și a crescut cu ajutorul a trei profesori foarte buni: profesorul Ion Călugăru, care încă din clasa a VI-a le dădea elevilor săi să rezolve probleme din Gazeta Matematică, profesorul Titu Andreescu, care avea să devină liderul lotului olimpic american și profesorul Gheorghe Eckstein, el însuși fost olimpic internațional la matematică. În anul 1985, când era în clasa a XII-a, a câștigat medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică.

„În aproape fiecare universitate americană găsești cel puțin un profesor român de matematică”

„Regimului îi convenea să arate că în România se face matematică foarte bine, dar cred că meritul era al școlii de matematică însăși, care începuse să crească în direcția asta a concursurilor de tip olimpiadă încă de dinainte de război și care a mers ascendent. România a avut o cultură de probleme de tip olimpiadă foarte bogată, care se pot găsi în anii '20-'30. Eu încă folosesc probleme din perioada interbelică, în special de geometrie, pentru lotul american de matematică. Gazeta matematică are o istorie de peste 100 de ani și, cumva, a dat tonul concursurilor și a creat acest tip de probleme”, spune profesorul român.

Răzvan Gelca a făcut Facultatea de Matematică la Timișoara, a făcut o specializare de un an la București, a lucrat mai apoi un an la Institutul de Matematică al Academiei Română, de unde a plecat mai apoi în SUA. După ce și-a luat doctoratul la Universitatea din Iowa, a făcut școala postdoctorală la Universitatea din Michigan, iar astăzi este profesor la Texas Tech University. A văzut de-a lungul carierei sale foarte mulți români bine pregătiți care ajung să predea în universitățile americane. „Există în România un grup destul de mare de tineri care sunt motivați și inteligenți. În aproape fiecare universitate americană există un profesor român de matematică. Mi se pare că problema nu este că România nu formeză, ci că nu absoarbe suficient de mulți tineri pregătiți”, spune Răzvan Gelca.

La sfârșitul secolului 19, un grup de matematicieni și ingineri au ajuns la concluzia că în România nu se știa multă matematică, era un deșert tehnic. Ideea lor era să încurajeze studiul individual, cu ajutorul unei reviste, în care oamenii să găsească probleme. Și asta a funcționat

Patru dintre cei 14 antrenori care au pregătit în această vară tinerii talentați la matematică sunt români. Nu este o surpriză, dacă iei în calcul faptul că prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică a avut loc în 1959 în România. Problemele românești din Gazeta Matematică au devenit în timp standardul pentru acest gen de concursuri. „Gazeta matematică a dat tonul concursurilor și a creat acest tip de probleme, care sunt folosite și astăzi. Paradoxul este că românii au încercat să imite niște reviste franțuzești și belgiene, ca să aibă propriile lor reviste. La sfârșitul secolului 19, un grup de matematicieni și ingineri au ajuns la concluzia că în România nu se știa multă matematică, era un deșert tehnic. Ideea lor era să încurajeze studiul individual, cu ajutorul unei reviste, în care oamenii să găsească probleme. Și asta a funcționat”, este de părere matematicianul.

Astăzi însă, cei mai mari competitori ai lotului pe care îl pregătește vin din Asia, și mai ales din China și din Coreea de Sud. „Sunt popoare mari, statistic, au șansa să descopere în acest bazin mare genetic talente. Apoi întreaga societate e conștientă de importanța matematicii și muncesc foarte mult. Și în China, și în Coreea de Sud e așa de mare competiția la nivelul întregii societăți, încât acest lucru se vede și la nivelul concursurilor”, explică Răzvan Gelca.

Care este cea mai bună cale pentru a-i învăța pe copii matematica? „Matematica ar trebui predată într-un mod intuitiv și să fie aplicată unor lucruri concrete, familiare elevilor. Mai ales în gimnaziu, ar trebui să se insiste pe proble care pleacă din viața e zi cu zi, prin care atât părinții cât și elevii să vadă utilitatea matematicii”, spune acesta.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • bravo lui ! acuma hai, sa vad postarile dacologilor, nationalistilor si partinicilor. sa vad cum il faceti tradator de neam si tara, taraie brau si ligaul imperialistilor. hai, sa inceapa spectacolul limbilor de lemn !
    • Like 3
  • radu check icon
    exact, formăm valori și nu știm să le absorbim ca națiune.
    • Like 1
    • @ radu
      raimond check icon
      Nu stiu daca mai formam ceva... Acum tinerii pleaca direct pe alte meleaguri sa se formeze. Si ghici daca se mai intorc! Si e normal sa fie asa. O tara de dimensiunea Romaniei atat ca suprafata cat si populatie nu are o universitate in top 500. Pai Irlanda, mult mai mica, se lauda cu cel mai mare numar de universitati PE CAP DE LOCUITOR in top 500...
      • Like 1
    • @ raimond
      nu sunt sigur ca profi din romania nu sunt de top. dar sunt sigur ca saracia endemica si lipsa de oferte rezonabile conduce la migratie de la varsta constituirii unui portofoliu. personal cand am ajuns in afara romaniei aveam un portofoliu de activitati multiple, de la experienta tehnica deosebita la managementul investitional in productia de bunuri cu mult peste media lor, dar totusi nu rezonam la acelasi nivel, abia dupa 3 ani am inteles unde trebuia sa ma schimb. daca as fi pornit din facultate sau imediat dupa, as fi fost acceptat instant.
      • Like 1


Îți recomandăm

Diabet

În România, 1.785.300 de persoane milioane de adulți cu vârste între 20 și 79 de ani au diabet, în fiecare an 19.000 de oameni sunt uciși de această afecțiune. Sunt cifrele seci din spatele unui suferințe care afectează viețile a 1 din 10 adulți români și, totodată, viețile familiilor acestora, în contextul în care la nivel mondial 1 din 11 oameni suferă de diabet. (Foto: Guliver Getty Images)

Citește mai mult

Om de afaceri

Să începi și să crești o afacere în România este astăzi un act de curaj sau, poate, de nebunie. Ar fi mult mai simplu să stai, sau să te angajezi la stat, sau să fugi mâncând pământul, îngroșând rândurile celor patru milioane de refugiați economici din România.

Citește mai mult

Copil cu steag

Marea majoritate a celor care au fost complici sau au participat la represiunea participanților la Revoluția din 1989 au ocupat imediat după '90 funcții importante în servicii și structuri ale statului, astfel încât interesul lor ca aceste detalii să nu fie descoperite a fost absolut vital, susține istoricul Mădălin Hodor, cercetător CNSAS, într-un interviu acordat Republica.ro. (Foto Guliver/Getty Images)

Citește mai mult

formulare

În forma publicată în Monitorul Oficial, persoanele fizice ce obțin venituri din activități independente, profesii liberale, PFA, drepturi de proprietate intelectuală nu mai sunt scutite de plata contribuțiilor la CAS și CASS dacă au și venituri din salarii, deși în Nota de fundamentare a ordonanței de urgență erau scutite. (Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult