Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

S-a dus epoca lucrului la birou de la 9 la 5. Interacțiunea oamenilor la birou trebuie să treacă dincolo de cafeaua de dimineață sau pauza de prânz

work - Foto: Getty Images

Foto: Getty Images

Nu mai suntem într-o eră a muncii la birou de la 9 la 5. De când a izbucnit pandemia, nu mai suntem, de fapt, într-o eră a lucrului doar de la birou. Ceea ce nu este neapărat un lucru rău. Vorbim însă de o schimbare care transformă biroul într-un mod ireversibil.

Cine mai ține minte cum este să mergi la birou în fiecare zi, fără mască și fără grija că te poți îmbolnăvi? Înainte de 2020, aveam cu toții acest privilegiu. Și puteam în același timp și să lucrăm câteva zile pe lună de acasă, multe companii adăugând această posibilitate pe lista beneficiilor oferite echipei.

Astăzi, doar o parte din angajați mai merg zilnic la birou. Unii dintre ei sunt tot timpul cu ochii în patru după dezinfectant și fac un pas în spate atunci când un coleg se apropie prea mult. Pentru alții, mersul la birou a devenit o formă de protest împotriva efectelor pandemiei de Covid-19. Iar unii angajați chiar au cerut angajatorului să poată veni la birou, pentru că au nevoie de interacțiune cu colegii sau nu mai dau randament acasă.

Un lucru e cert: viața la birou s-a schimbat și munca hibrid pare a fi modul de lucru al viitorului. Oamenii vor lucra o zi sau două de acasă, într-un stil concentrat, și vor veni trei sau patru zile la birou, pentru a lucra colaborativ și a interacționa cu colegii. Asta înseamnă că biroul se transformă odată cu percepția oamenilor despre ce înseamnă să lucrezi de acolo.

Schimbarea e însă ceva mai profundă. Biroul viitorului trebuie să fie mai mult decât un loc banal, un spațiu în care, pe lângă muncă, îți bei eventual cafeaua sau mergi la masă cu câțiva colegi. Acum este momentul perfect ca biroul să evolueze, să devină un loc social, o platformă unde oamenii să colaboreze, să fie creativi și unde munca să aibă, de fapt, alte valențe ca până acum. Bineînțeles, totul în condiții de igienă și siguranță.

În același timp, se schimbă și modul în care companiile se raportează la angajați. Contextul pandemic le-a oferit oamenilor mai multă libertate să aleagă și să-și exprime preferințele, în funcție de situația și de percepțiile fiecăruia despre Covid-19, și le-a trezit apetitul pentru experiențe inovatoare în relația lor cu angajatorul, biroul și colegii. Nu mai vorbim de simpli angajați, ci de talente care trebuie atrase, motivate și fidelizate mai mult ca niciodată. Pentru că pandemia și lucrul de acasă n-au făcut decât să deschidă „granițele” pieței muncii, mai ales odată cu digitalizarea accelerată, oferind talentelor posibilitatea de a lucra pentru companii din orice colț al lumii.

Prin urmare, talentele devin la fel de importante precum clienții, iar companiile trebuie să pună nu doar clientul pe primul loc, ci și angajatul, să profite de tehnologie și de toate instrumentele digitale pentru a le crea experiențe relevante, la birou și în biroul de acasă.

Nu în ultimul rând, schimbarea poate cel mai puțin adresată de companii este aceea că oamenii vor dori mai mult de la biroul lor post-pandemic. Vor vrea spații care să aibă grijă de sănătatea lor, hub-uri unde să vină să lucreze când au nevoie să interacționeze cu ceilalți din echipă sau doar să se concentreze. Pentru că atunci când prezența la birou nu mai este impusă la scară largă, ba din contră, angajații vor veni la birou din proprie inițiativă, pentru că le place sau pentru că acolo găsesc ceva ce nu găsesc în altă parte. Vor veni la birou pentru că vor interacționa în mod real cu oameni de la care au ce învăța, cu care pot relaționa într-un mod complex, plin de nuanțe și detalii care nu pot fi transmise online. Pe scurt, vor veni pentru că asta își vor dori.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Cand a inceput pandemia si am scapat de mersul la ''birou'', undeva in U.K. am simtit o usurare imensa si mi-am vazut de drum.Acum biroul e la mine, orarul de lucru idem, activitatea e alta cu alte perspective si asa mai departe.Pentru cine a avut ochi sa vada a fost o vreme a oportunitatii.De a studia , invata, dezvolta, experimenta, etc.Pentru o majoritate( asa se vede de la mine) a fost doar prilejul de a-si manifesta cotidian prostia si lipsa de carte si perspectiva in social media si de a plange dupa statul mama/tata care trebuie sa ''dea''.In Romania parca mai abitir.Obiectiv.Pentru cine intelege timpul asta este un moment in care sa te eliberezi de conditionari.Angajator, companie , etc.Pentru cine poate , fireste.
    • Like 0

  • Perfect de acord cu toate observatiile privind schimbarile previzibile in modul de a percepe biroul. O singura nedumerire: ce inseamna, in ultimul paragraf, "schimbarea poate cel mai putin adresata de companii este aceea ca..."? Ma intreb daca mai pot spune ca am cunostinte corecte despre limba romana? Sau o fi vreun anglicism (americanism) pe care universul tinerilor dinamici din companii l-a adoptat cu atat fervoare in ultimii ani?
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Platon a fost filosof, dramaturg, poet, analist politic, moralist – nu om de știință. Nu catadicsește să demonstreze niciuna dintre afirmațiile sale. Darmite să facă vreun experiment... Ca, de altfel, și Aristotel. Cei doi titani se bazează mai mereu pe ex cathedra, argumentul autorității. Ce spun e adevărat pentru că o spune Platon sau Aristotel. Majoritatea filosofilor greci nu își probau în niciun fel apoftegmele. De ce?

Citește mai mult

Dosarele Epstein / sursa foto: Profimedia

Carevasăzică qanonii au avut dreptate. Doar că nu era o pizzerie, ci o insulă. Și nu erau (doar) democrații, ci toată lumea, de la extrema stângă (Chomsky) la extrema dreaptă (Bannon, Thiel), de la președinți și consilieri prezidențiali la actori și regizori, de la multimiliardari la cercetători și profesori, de la membri ai familiilor regale la burghezi banali.

Citește mai mult

Invatamant superior / sursa foto: Profimedia

Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică.

Citește mai mult

CTP--

Trebuie să fii bătut în cap sau/și aurici, ca să crezi că acelei comisii MAGA din Congresul SUA i-ar păsa cât negru sub unghie de Georgescu-Dumnezeilă și alegerile fraudate din România. Marele „Raport” este nimic altceva decât o înșiruire de cuvinte goale, ce nici măcar din coadă nu sună, susținute de NICIO DOVADĂ, nothing, nada, canci. În schimb, de o minciună sfruntată: TikTok le-ar fi spus lor că n-a fost nicio distorsiune în rețea în noiembrie-decembrie 2024 în România.

Citește mai mult