Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Să ne bucurăm de partea plină a paharului: campania de vaccinare merge foarte bine, dacă ne comparăm cu țările occidentale sau cu țările de-o seamă cu a noastră

vaccinare 2021

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Gâlceava legată de prioritatea la vaccinare nu se mai termină. Iată de ce. Din perspectivă economică avem de-a face cu eterna problemă a planificării centrale: conduce la rezultate care nu reflectă preferințele sociale.

Alocarea resurselor (în speță, a vaccinurilor) prin decizie politică, adică planificarea centrală a vaccinurilor, prezintă toate trăsăturile planificării centrale de pe vremea lui Ceaușescu. Acest gen de abordare creează inevitabil disensiuni pentru că nu are cum să dea seamă de circumstanțele particulare ale fiecăruia (bolnavi, vârstnici, „esențiali” etc.) și nici de utilitatea subiectivă pe care fiecare om o atașează vaccinului.

Alternativ, am fi putut aloca vaccinurile folosind mecanismul pieței, adică lăsând oamenii să-și exprime preferința pentru vaccin plătind pentru el. Cine plătea primul sau cei mai mulți bani, primea vaccin; cine nu, nu primea sau primea mai târziu. Piața nu subminează, ci întărește cooperarea socială, deoarece permite reflectarea preferințelor publicului în prețuri și alocarea resurselor către cei care le prețuiesc cel mai mult.

Această metodă alternativă nu este însă perfectă, așa cum nimic nu e perfect pe lume. În general piața este net superioară planificării centrale, de asta socialismul a provocat sărăcie peste tot unde a fost încercat și tot de asta capitalismul a dus la prosperitate. Însă câteodată acest mecanism este ineficient în rezolvarea problemelor de interes comun, în asigurarea așa-numitelor bunuri publice.

În cazul discutat, alocarea prin piață a vaccinului nu asigură cea mai rapidă încheiere a pandemiei – acesta fiind scopul nostru comun. Opinia epidemiologilor este că, pentru a salva cât mai multe vieți și pentru a permite reluarea libertății depline de mișcare este important să alocăm vaccinul pe alte criterii decât în funcție de prețul pe care fiecare ar fi dispus să-l plătească, adică pe alte criterii decât în funcție de preferința subiectivă a fiecărui. Așa s-a decis ca medicii și vârstinicii să fie primii vaccinați, anume deoarece ei sunt o categorie expusă în mod particular la riscul îmbolnăvirii.

Cum viața nu este niciodată în alb și negru ci în mii de nuanțe de gri, imediat au apărut numeroase întrebări, precum:

· Dar de ce să nu vaccinăm prima dată și suferinzii de boli grave?

· Dar de ce să nu-i punem pe lista de priorități și pe miniștri și pe alte persoane cu funcție importantă în administrație, din moment ce pierderea lor ar afecta serios funcționarea statului?

· Dar de ce să nu-i punem pe listă și pe profesori, din moment ce educația pare să fie unul din domeniile cele mai grav afectate de restricțiile impuse?

La care se pot adăuga alte întrebări similare: Dar de ce să nu-i vaccinăm prima dată și pe marii antreprenori, de exemplu pe care care au dezvoltat „unicorni”, oare ei nu au o „utilitate socială” foarte mare? De ce să nu-i vaccinăm pe lucrătorii din supermarketuri, ei nu sunt mult mai expuși decât majoritatea populației la riscul de îmbolnăvire? Sau, invers, de ce să-i vaccinăm prima dată pe medici, din moment ce mulți dintre ei au trecut prin boală și au căpătat o imunitate naturală? Ș.a.m.d.

Toate aceste provocări ilustrează problema planificării centrale: o regulă stabilită pe alte criterii decât pe preferințele oamenilor duce la consecințe neprevăzute. Și stați! – încă nu am menționat nimic despre corupție sau risipa de vaccin (sau despre efectele încercării de a stopa risipa, vaccinând peste rând) – alte consecințe bine-cunoscute ale planificării centrale.

Ce putem face? În linii mari, nimic. Asta e viața. Așa funcționează lucrurile, trebuie să le învățăm și să tragem concluziile potrivite, fără să ne supărăm ca văcarul pe sat. Probabil niște reglaje fine se pot face, dar în linii mari cam acestea sunt problemele inevitabile ale alocării vaccinului pe alte criterii decât cele de piață. Diverși formatori de opinie sugerează că prioritizarea ar trebui schimbată; alții spun, din contră, că se impune respectarea mai strictă a actualei prioritizări. Ideea e simplă: indiferent care ar fi arătat prioritizarea stabilită de stat, ea producea inevitabil genul de efecte pe care le vedem acum. Dacă vaccinul ar fi fost alocat mai întâi blonzilor, s-ar fi supărat bruneții și tot așa.

Cred că merită să observăm și altceva: întreaga dezbatere este un pic ațâțată artificial. Reușim cumva să facem din țânțar armăsar, din cauza politizării chestiunii. În realitate, consecințele perverse inevitabile ale modului în care s-a decis vaccinarea nu sunt atât de mari. România a administrat 650 000 de vaccinuri, practic toate au mers către persoane care sunt într-o categorie importantă de risc, risipa este mică. Maniera top-down de alocare a vaccinului are și beneficii, între care cel mai important este poate acela că generează un efect de mobilizare la nivel social, extrem de important în cazul unei țări unde mulți sunt reticenți la ideea vaccinării. Astfel, este bine-cunoscută atitudinea multor oameni care au așteptat să-l vadă mai întâi pe președintele țării vaccinându-se, pentru ca abia apoi să decidă în consecință.

Gratuitatea vaccinului este importantă. Dacă fiecare om ar plăti pentru el, atunci pandemia s-ar încheia la Paștele cailor. Dacă nu s-ar fi vaccinat medicii mai întâi, mulți oameni ar fi rămas reticenți. Dacă nu s-ar fi acordat prioritate „esențialilor”, atunci nu s-ar trezit orgoliul și frustrarea „ne-esențialilor”. Apatia și dezinteresul funcționează în favoarea pandemiei, nu contra ei.

Să observăm și să ne bucurăm de partea plină a paharului: campania de vaccinare merge foarte bine, dacă ne comparăm cu țările occidentale sau cu țările de-o seamă cu a noastră. 

E bine că facem parte din UE – cu toate că UE și-a dat măsura incompetenței în negocierea și aprobarea vaccinurilor. Și ar fi încă și mai bine dacă, profitând de acest prilej al dezbaterilor legate de vaccinare, am învăța ceva și ne-am lumina – în fond, iată ce legătură interesantă este între economie, medicină și politică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Iata cum se putea face imunizarea toturor romanilor in cateva minute si toti deodata , ca doar NOI SUNTEM ROMANI si stapani. Presupunem ca in Romania sunt 15 milioane de ,,vaccinabili". Presedintele si guvernu comandau 15 milioane de doze din cel mai bun vaccin (eu nu stiu care) ca doar NOI SUNTEM ROMANI (si stapani). Pana sa ajunga vaccinu ei, sefii tarii,pregateau 7,5 milioane de asistente specializate in vaccin. Ele, asistentele se vaccinau una pe alta in cateva minute,intr-o singura zi la aceiasi ora, ca doar NOI SUNTEM ROMANI si stapani.Dupa 3-4 ore , in aceiesi zi, cele 7,5 asistente vaccinate ,,imunizeaza" celelalte 7,5 milioane de ,,vaccinabili", ca doar NOI SUNTEM ROMANI, stapani. Eram campioni mondiali la vaccinat, ca la altceva??? Sigur ca si daca se intampla asa tot eram nemultumiti, probabil ca de ce asa de repede, ca in alte tari se procedeaza altfel si e mai bine. De ce oare? Pai ASA-I ROMANUL, pe veci stapan!
    • Like 0
  • 'Dar de ce să nu-i vaccinăm prima dată și pe marii antreprenori, de exemplu pe care care au dezvoltat „unicorni”, oare ei nu au o „utilitate socială” foarte mare?'
    S-ar putea merge pe o soluție mixtă: pe lângă categoriile de risc să fie imunizați și cei dispuși să plătească.
    'Cei mai bogați dintre britanici „sar rândul” la vaccinarea anti-Covid, mergând până în Emiratele Arabe Unite pentru a fi imunizați cu serul Pfizer în contextul în care campania de vaccinare din Regat a început mai întâi cu imunizarea persoanelor din categorii de risc, scrie The Telegraph.
    (...)
    „Dubai și Abu Dhabi oferă deja programări private pentru vaccinarea cu serul Pfizer. Clienții noștri optează să meargă acolo cu avionul pentru a fi imunizați. Dubai este, de asemenea, una dintre țările în care nu trebuie ținută perioada de carantină pentru cetățenii britanici, astfel că majoritatea se relaxează la plajă în cele trei săptămâni dintre prima și a doua doză”.' https://www.digi24.ro/stiri/externe/super-bogatii-lumii-sar-randul-la-vaccinare-cum-se-vaccineaza-membrii-unui-club-exclusivist-la-plaja-in-dubai-1431982
    • Like 0
  • Delia MC Delia MC check icon
    "Alocarea resurselor (în speță, a vaccinurilor) prin decizie politică, adică planificarea centrală a vaccinurilor, prezintă toate trăsăturile planificării centrale de pe vremea lui Ceaușescu" . După cum și autorul recunoaște, dacă vaccinul s-ar fi alocat prin mecanismul pieței iar oamenii ar fi plătit pentru el, pandemia s-ar termina la Paștile cailor.
    Și aici aș vrea să-mi spună autorul în care țară este așa. Chiar azi citeam un articol comparativ despre vaccinurile anti-covid disponibile iar multe comentarii se refereau la preț: "ăăă, scump, dle, dincolo era mai ieftin..."
    În plus, vaccinarea e o acțiune preventivă iar prevenția este cuprinsă în asigurare. Mă rog, atât cât se face. Vaccinul antigripal este gratuit pentru grupele de risc. Și chiar dacă omul nu-i asigurat, refuzul de a-l vaccina poate duce la moartea unui asigurat, ori mai mulți, plus costurile tratamentului. Deci, dle autor, deși inițiativa a preluat-o statul, decizia e cât se poate de... economică. Fiindcă nici pandemia până la Paștile cailor nu ajută la relansare.
    • Like 0
  • Iar ca sa stopam o pandemie ce se transmite prin contacte sociale vaccinam exact pe cei care au minim de contacte sociale. Nu discut de rata mortalitatii la infectare.
    Sa vedem rezultatele din indonezia. Poate ne trezim
    • Like 1
    • @ Aloha Dieux
      Sunt puse in prim plan categoriile de risc.Logic.Nu?Asta e peste tot.Indonezia a ales o alta politica .Decizia lor.In Europa s-a considerat ca reducerea mortalitatii e prioritara.Batranii , practic.Sa nu mai moara cei vulnerabili si pe urma ne miscam si la restul.Politici diferite.Contexte diferite.Ce inseamna ''poate ne trezim''?Cine, specific?Nu Romania stopeaza pandemia ci dinamica unui context global.E nitel mai complex sistemul.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult