Scrisul, logica și opinia publică: instrumente pentru o înțelegere mai bună între noi​

De ce și, mai ales, cum ar trebui să scriem pe propria pagină de Facebook sau pe platforme precum Republica despre subiecte precum agresarea unui emigrant din Asia de Sud-Est și declarațiile rasiste ale unui parlamentar, asasinarea unui activist din SUA și evenimente pe care le considerăm ciudate și/sau lipsite de etică din societatea noastră?

Un răspuns scurt: pentru a hrăni dezbaterea publică.

Giovanni Sartori, în lucrarea sa Teoria democrației reinterpretată, definește opinia publică drept un fenomen politic modern. În viziunea sa, o opinie cu privire la chestiuni publice trebuie să fie formată pe baza informațiilor disponibile despre aceste chestiuni. Opinia publică este, astfel, expresia unei colectivități – un ansamblu de stări de spirit și idei (dorințe, nevoi, credințe, atitudini) – care interacționează cu fluxul informațiilor despre treburile cetății. Ea capătă relevanță politică doar atunci când aceste opinii sunt receptive la evenimentele ce țin de organizarea politică. În acest sens, spune Sartori, opinia publică reprezintă o etichetă modernă pentru fenomene moderne.

Dezbaterea publică se alimentează din fapte și situații legate de rasism, violență și lipsa de etică, iar cei care scriu ar trebui să știe cum să explice aceste evenimente într-un mod corect.

1.⁠ ⁠Adevărata originalitate vs. amatorism

Amatorismul în ceea ce privește o idee sau un eveniment provine din atitudinea prin care credem că suntem originali fără să cercetăm ce au scris și dezbătut cei din trecut și din prezent cu privire la un anumit subiect. Pericole ale amatorismului în spațiul public: fake news, polarizare, pseudo-experți, etc.

Originalitatea apare după ce intrăm în contact cu cele mai avizate studii sau opinii, provenite din cărți, articole de specialitate sau de opinie; sau, în cazul unui eveniment actual, din știri provenite din surse obiective.

Contribuția noastră poate să vină urmând un fir pe care alții l-au dus până la un anumit punct. Dacă privim atent istoria ideilor, vom observa că există mai multe cazuri în care ucenicii și-au contrazis învățătorii, de exemplu Aristotel pe Platon. Desigur, Aristotel a putut face acest lucru pentru că a înțeles foarte bine ideile lui Platon, nicidecum pentru că nu le-a înțeles.

2.⁠ ⁠Cea mai simplă structură a unui argument

Dacă vrem să aducem sau să ridicăm o anumită problemă pe agenda opiniei publice, ar trebui să știm măcar cea mai simplă structură a unui argument:

•⁠ ⁠să prezentăm obiectiv problema și poziția noastră;

•⁠ ⁠să prezentăm bibliografia esențială și modul în care a fost tratată de specialiști;

•⁠ ⁠să oferim exemple sau analogii relevante;

•⁠ ⁠să ținem cont de contraargumentele posibile și de modul în care problema a fost prezentată de cei care au o viziune diferită de a noastră;

•⁠ ⁠la final, să ne prezentăm concluziile, să propunem soluții și să deschidem un nou dialog cu cei care nu sunt de acord cu teza noastră. Pentru că un argument bun este o invitație la dialog, nu o demonstrație de forță.

3.⁠ ⁠Erorile de argumentare

Dacă vrem să înțelegem cum funcționează un argument, ar trebui să știm care sunt erorile de argumentare. Mulți le-am studiat la orele de logică din liceu, dar, din diferite motive (de exemplu pentru că orele de logică se făceau doar în clasa a IX-a), le-am uitat. Există multe alte manuale din care putem înțelege care sunt și cum funcționează aceste erori; nu le voi explica detaliat pe fiecare aici pentru a nu lungi prea mult textul, ci mă voi rezuma la a menționa câteva:

•⁠ ⁠atacul la persoană (îl vedem folosit frecvent pe rețelele de socializare);

•⁠ ⁠apelul la mulțime/opinia populară („toată lumea…”);

•⁠ ⁠argumentul forței („Bătaia e ruptă din rai”);

•⁠ ⁠apelul la milă;

•⁠ ⁠invocarea popularității unei persoane (artiști, sportivi, „influenceri” etc. – unii oameni consideră că, dacă o persoană este populară, are expertiză și în afara ariei sale de specialitate);

•⁠ ⁠„red herring” (deturnarea unui argument prin schimbarea subiectului);

•⁠ ⁠„slippery slope”/panta alunecoasă („Dacă la serviciu permitem ca angajații să întârzie cinci minute, în scurt timp vor întârzia un sfert de oră. Apoi nu va mai respecta nimeni programul, ceea ce va duce la scăderea productivității și, în final, la falimentul companiei”).

4.⁠ ⁠Regulile unei definiții corecte

Un alt lucru important pe care îl putem învăța din logica pe care o invocăm uneori în discuțiile noastre este legat de definiții. Pe scurt, o definiție are trei elemente: ceva care este definit, ceva cu care se definește și o relație de definire. De exemplu, dacă vrem să definim o „bancă”, conform DEX: „Instituție financiară care are ca activitate principală atragerea de depozite și împrumutarea unor sume în scopul acordării de credite și efectuării de plasamente.”, doar că pentru cuvântul „bancă” mai avem o definiție: „Scaun lung și îngust pentru două sau mai multe persoane. Scaun, de obicei cu pupitru în față, pentru școlari.”

Câteva reguli de care trebuie să ținem cont atunci când încercăm să definim ceva:

•⁠ ⁠definiția nu trebuie să fie nici prea generală (prea largă), nici prea specială (prea îngustă), ci adecvată;

•⁠ ⁠nu trebuie să fie circulară (exemplu: „Conducător este acea persoană care conduce o echipă”);

•⁠ ⁠definiția trebuie să fie afirmativă (exemplu: „matematica nu este biologie, nu este chimie, nu este geografie etc.” – cu excepția unor cazuri precum „afagia este incapacitatea de a mânca”);

•⁠ ⁠o definiție ar trebui să fie neutră, adică să nu facă apel la emoțiile noastre; totodată trebuie să fie precisă și clară, să folosească noțiuni bine determinate și termeni univoci, nu un limbaj obscur sau figurat. („Ce frumos a vorbit părintele/domnul primar/domnul parlamentar...”; „Și ce a zis mai exact?”; „Nu știu, dar tare frumos a vorbit.”)

•⁠ ⁠O definiție corectă trebuie să exprime esența proprietăților fundamentale ale obiectului la care se referă termenul. (Platon: „Omul este un biped fără pene.”)

Relevanța pentru opinia publică este dată de faptul că o definiție greșită duce la manipulare, propagandă și discursuri politicianiste fără conținut. Trebuie insistat asupra faptului că, atât în ceea ce privește structura unui argument, cât și erorile de argumentare sau regulile unei definiții corecte, prin acest text am atins doar suprafața și am încercat să-l fac pe cititor curios să caute mai multe explicații cu privire la aceste lucruri.

5.⁠ ⁠Două capcane ale scrisului

a. Dacă vrem să contribuim în mod util la formarea opiniei publice prin scris, ar trebui să încercăm tot timpul să fim obiectivi: fără „vendete” personale, fără frustrări și fără încercări de justificare a eșecurilor personale. Poate că ați observat, la un moment dat, că puteți ghici ce probleme personale are cineva în funcție de „citatele inspiraționale” pe care le distribuie pe propria pagină de socializare.

b. Apropo de „pante alunecoase” – Alexandra Ianculescu (sportivă de origine română-canadiană): „În aprilie 2021 am decis să fac un cont pe OnlyFans după ce primeam foarte multe aprecieri pe Instagram pentru fotografiile în bikini și oamenii îmi sugerau să vând astfel de fotografii sau să creez imagini mai intime.”; „Aveam două joburi part-time și studiam; când m-am mutat în Europa, situația financiară a devenit dificilă.”; „Contul de OnlyFans mi-a oferit libertatea să investesc în dietă, să dorm mai bine, să nu mai stau cu grija banilor pentru mâncare sau alte cheltuieli mici.” 

Pentru mine, această poveste – despre care sunt convins că nu este singulară – reprezintă un exemplu foarte bun cu privire la ceea ce se întâmplă cu anumiți oameni pe rețelele de socializare, în special „influencerii”. Atunci când ajung pe o anumită „nișă” și își dau seama că polarizarea le aduce like-uri, share-uri și chiar bani, intră într-un cerc vicios în care urmăritorii cer mereu mai mult. Poate că atunci când și-au deschis un cont de YouTube, Facebook sau TikTok nu au pornit cu gândul de a intra pe acea „nișă” și de a le oferi oamenilor doar ceea ce își doresc să audă, dar, după ce au devenit populari, probabil nu mai văd altă cale decât să ofere definiții simpliste, declarații polarizante și ură față de „tabăra adversă”.

Nu doar „influencerii”, ci și politicienii sau comentatorii cad în aceeași capcană – aceea de a spune publicului ceea ce vrea să audă, nu ceea ce are nevoie să audă. Pe scurt: dacă nu suntem atenți, putem ajunge să ne sacrificăm conștiința și buna-cuviință în schimbul relevanței și al banilor. Recomand cartea lui Mihnea Măruță – Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare – pentru o analiză avizată a fenomenului pe care am încercat să-l descriu aici.

6.⁠ ⁠Cum ne pot ajuta aceste instrumente în viața de zi cu zi și cum ar putea să contribuie în mod real la o societate mai bună?

Deschidem televizorul sau navigăm pe internet și apare pe ecran „expertul X”, care ne vorbește despre domeniul său de activitate, sau un politician care încearcă să ne demonstreze cât este de competent într-un anumit domeniu – de exemplu, un ministru care nu are studiile potrivite pentru ministerul pe care îl conduce. Sau poate asistăm la o dezbatere între doi sau mai mulți candidați pe o temă specifică și vrem să înțelegem cine este mai priceput. Ne putem da seama dacă cel care se prezintă drept expert sau politicianul care promite soluții are cu adevărat competență după felul în care își definește conceptele, își construiește argumentele și evită să jongleze cu cuvinte doar pentru a obține like-uri, share-uri sau voturi.

Abilitatea de a oferi o definiție corectă ne poate ajuta dacă suntem elevi sau studenți, dar și în diferite locuri de muncă; într-un sens mai larg, ea ne sprijină să înțelegem noțiuni elementare dintr-un anumit domeniu.

Pe de altă parte, așa cum scriam mai sus și cum am arătat la început, aceste instrumente ne ajută să contribuim la o dezbatere publică mai sănătoasă.

Se vorbește mult despre polarizare în spațiul public; dacă am folosi aceste instrumente pentru a comunica mai bine și pentru a recunoaște impostorii, dezbaterea publică ar câștiga claritate, iar societatea ar fi mai echilibrată.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp