Secretar de stat în Transporturi, despre cum reușește UMB să gestioneze lucrările pe sute de km de autostrăzi: Pe unele sectoare s-ar putea chiar să termine mai repede decât termenele contractate

Foto Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, crede că UMB, cel mai mare constructor român de autostrăzi, va reuși să termine la timp loturile contractate, iar pe unele estimează că le va preda mai devreme față de termenele din contracte. Explicația? Antreprenorul român, care lucrează pe mai mult de jumătate din totalul autostrăzilor în construcție, gestionează activitatea șantierelor sale din țară astfel încât să nu existe suprapuneri de tipuri de lucrări.

„Am avut discuții din 2020 până astăzi cu antreprenorul (UMB -n.n.), pentru că în primă fază a câștigat cele trei loturi de pe Craiova-Pitești, dar ulterior a câștigat și aici la București două loturi din A0 și ne-am pus întrebarea dacă poate să ducă două zone odată? Apoi a mai câștigat și pe Transilvania, a câștigat și pe Brăila-Galați acea lucrare de drum expres și acum și pe partea asta aceasta din A7. 

Merg foarte des pe șantiere pe care le are inclusiv UMB. Eu cred că poate să le managerieze pe toate și să le închidă, pentru că sunt în diferite faze. Acum eșaloanele de asfalt se mută la Craiova-Pitești și vor avea toate eșaloanele de asfalt de lucru acolo. Între timp, se fac foraje pe podul de peste Siret, lângă Galați și foraje pe A7. La București se montează grinzile cu toate macaralele. Adică mecanismul este făcut în așa fel încât să nu se suprapună tipul de activități de pe mai multe șantiere. Compania își mută resursele în așa fel încât să gestioneze sistemul. Bineînțeles că nu e ușor”, a explicat Ionel Scrioșteanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cred că i-au venit înapoi în țară peste 80% din muncitorii care i-au plecat”

Secretarul de stat spune că UMB, care are aproximativ 5.500 de salariați, continuă să se dezvolte - și-a comandat noi utilaje, mașini și se bazează „aproape exclusiv pe forțe proprii”.

„Cred că o să mai ia și câțiva antreprenori pe anumite zone, dar per total cred că se va încadra, s-ar putea ca pe unele sectoare chiar să termine mai repede decât termenele contractate”, vede oficialul de la Ministerul Transporturilor.

Într-o discuție din 2020, când compania avea 1.200 de angajați, conducerea UMB i-a transmis oficialului de la Transporturi că miza pe întoarcerea în țară a unor drumari, plecați anterior din firmă.

„Discutam cu cel mai mare constructor român - UMB - în 2020, când lucra pe lotul 1 din Craiova-Pitești. Atunci cred că avea 1200-1400 de oameni, era în poziția să câștige și loturile 3 și 4 din Pitești-Craiova și ne spunea: dacă reușesc să câștig și celelalte 2 loturi, îmi vor veni cel puțin 1.000 de oameni care mi-au plecat acum câțiva ani din firmă în Europa. Cred că i-au venit înapoi în țară peste 80% din cei care i-au plecat și s-au reangajat la companie. În acest moment cred că are 5.400-5.500 de angajați. (Salariul mediu?) Nu cred că e vreun salariu sub 4.000-5.000 de lei. Salariul mediu nu îl știu. Inginerii depășesc 10.000 lei, din câte știu”, a mai spus secretarul de stat.

Premieră: în iunie, România va ajunge la 1.000 km de autostrăzi și drumuri expres

Anul acesta va fi un an cu câteva premiere - până la sfârșitul lunii iunie, vom atinge prima mie de km de drumuri de mare viteză, incluzând și drumurile expres, a afirmat Ionel Scrioșteanu, care consideră că este o „premieră tristă”, pentru că abia după mai bine de 30 de ani România atinge această cifră simbolică.

Altă premieră - până la sfârșitul anului, altă mie de kilometri pentru care să existe contracte de execuție lucrări: „Vrem să avem o predictibilitate pe următoarea mie de kilometri”, vede el. 

Față de 2019, an în care România a cheltuit 2,7 mld lei pe infrastructura rutieră, anul acesta Ionel Scrioșteanu crede că se va ajunge la investiții de 16 mld de lei.

România dispune de 15 mld euro fonduri din Programul Operational Transport și 5 miliarde euro din PNRR - cu tot cu cofinanțarea națională. Planul investițional aprobat în decembrie 2021 prevede până în 2030 un necesar de 30 mld euro, pentru atingerea tuturor proiectelor propuse în planul investițional, spune Scrioșteanu.

Comarnic-Brașov: „La sfârșitul lunii (aprilie -n.n.), vom ști cât ne costă autostrada Comarnic-Brașov și care este varianta optimă de studiu de fezabilitate”

Autostrada Comarnic-Brașov este printre cele mai dificile tronsoane pe care le avem de construit, admite oficialul de la Transporturi. 

El a precizat că în planul investițional sunt prevăzute „cinci treceri peste Carpați”. „Pentru prima dintre ele, Pitești-Sibiu, avem în sfârșit toate contractele semnate, am dat un prim lot în trafic, avem un tronson montan pentru care începem execuția, de fapt am emis autorizația de construire și luna aceasta vor începe lucrările la primul tunel la nivel de autostradă din România”, a precizat el. 

În ceea ce privește Comarnic- Brașov, Scrioșteanu a spus că „aici s-a  mers dintr-o extremă în alta”. „Am avut un studiu de fezabilitate foarte vechi, care s-a considerat că nu respectă condițiile de a avea un traseu optim până la Brașov. El urma practic cursul râului care tranzitează acea zonă, trecea prin localități, adică crea și probleme de mediu și probleme localităților pe care le tranzita, trecea inclusiv prin fața Castelului din Sinaia. S-a luat decizia să se recontracteze studiul de fezabilitate, pentru a executa un studiu de fezabilitate cât mai aproape de nivel de autostradă și s-a pus acolo această condiție - să se țină cont și de avizele localităților și ale Consiliului Județean Prahova. Proiectantul care a fost contractat a venit cu o propunere nefezabilă din punctul nostru de vedere, undeva peste 8 miliarde de euro costuri, cu tunel prin munte, variantă optimă de traseu în așa fel încât să se protejeze și în totalitate mediul, localitățile și să avem viteză de 130 km/h. Este foarte scump pentru acea porțiune de autostradă dintre Ploiești și Brașov. Și atunci s-a solicitat de către compania de autostrăzi și de către minister o variantă optimizată, la care lucrează în momentul ăsta proiectantul și urmează să o prezinte companiei spre verificare și aprobare. (...) Deci la sfârșitul lunii, vom ști cât ne costă autostrada Comarnic-Brașov și care este varianta optimă de studiu de fezabilitate. Anul viitor ar trebui să avem un studiu de fezabilitate aprobat pentru Comarnic-Brașov”, a explicat secretarul de stat.

Autostrada A0

Cât privește autostrada A0, Scrioșteanu a spus că anul acesta vor fi deschise traficului primele loturi la nivel de autostradă pe centura Capitalei. „Dacă ambii antreprenori - și UMB și antreprenorul turc de pe sud - reușesc, vom avea peste 50 de km de autostradă la nivel de centură a capitalei dați în trafic, urmând ca în funcție de evoluția lotului 3, anul viitor în primăvară, maxim în vară, să avem și lotul 3 dat în trafic, ceea ce înseamnă că tot traficul de tranzit de pe centura capitalei care face legătura intre A1,  A2, DN5 de exemplu, că este cel mai uzitat de către camioane, s-ar muta pe această autostradă și practic centura actuală a capitalei ar fi defluită de acest trafic de tranzit, care se suprapune peste traficul local și generează această aglomerație foarte mare pe centura capitalei”, vede el. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp