Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Oamenii ăștia nu au timp de pierdut!” UMB, constructorul Autostrăzii Moldova, lucrează noaptea pe tronsonul Buzău-Focșani. VIDEO

UMB - lucrari noaptea

Foto: captura youtube Raducu P Drum

Lucrările pe Autostrada Moldova continuă și pe parcursul nopții, arată o filmare postată pe youtube. UMB, firma controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, are contracte pe toți cei 255 kilometri între Buzău și Pașcani, pe cele 10 loturi care fac parte din Autostrada Moldova. Dacă adăugăm și proiectele anterioare, UMB trebuie să livreze în total, în următoarele 11-35 de luni, aproape 400 kilometri, din cei 660 kilometri de autostrăzi și drumuri expres aflate în execuție în România.

În imaginile surprinse cu ajutorul unei drone de utilizatorul Raducu P Drum se observă cum zeci de camioane și excavatoare lucrează noaptea în zona nodului rutier de la Râmnicu Sărat (județul Buzău). Filmarea devenită virală a atras reacții din partea utilizatorilor: „Dacă UMB n-ar fi existat UMB ar fi trebuit inventat”, „oamenii ăștia nu au timp de pierdut!”, „îi văd când vin de la lucru seara dinspre Buzău, le văd luminile”, „fără această mobilizare fenomenală, le-ar fi tare greu să termine la timp”, sunt câteva dintre comentarii.

Activistul ieșean Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor în mandatul USR, a declarat recent într-un interviu în Republica.ro că omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, numit într-o perioadă de presă „Regele Asfaltului”, are succes pentru că aplică un „management de tip nemțesc”.  Ionuț Ciurea, președintele executiv al Asociației Pro Infrastructura, a spus luna trecută la emisiunea „În fața ta” că ar UMB ar putea fi nevoită să apeleze la subcontractori, pentru a livra la timp toate lucrările: „(...) una e să respecți termene pentru 250 km, cât ai tu capacitate, alta e să livrezi 400 km în 12-36 de luni”. „Cei 255 de km de pe A7 au termene incluse din PNRR, trebuie livrați foarte repede (...) Din punct de vedere al mobilizării antreprenorului, pe A7 avem șanse să vedem autostrada de la Buzău la Pașcani gata în 2026. Sunt șanse bune în momentul acesta și sper să reușească. O să fie o demonstrație de forță”, a spus reprezentantul Pro Infrastructura.

Citiți și:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Am inceput cu osanalele...nu trebuie sa si inghenunchiem cand vedem atat harnicie, devotament, sacrificiu? De ce trebuie sa ridicam in slavi lucruri normale?
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult