Serviciile secrete din SUA: Rusia a trimis discret 300 de milioane de dolari unor partide politice și candidați din peste 20 de țări, după 2014, pentru a-și exercita influența

Războiul împotriva lui Putin este lung și nu se poartă doar pe frontul din Ucraina: Rusia a trimis discret cel puțin 300 de milioane de dolari unor partide politice și candidați din peste 20 de țări după 2014 pentru a-și exercita influența, potrivit unei estimări publicate marți de serviciile de informații americane.

- Statele Unite „consideră că acestea sunt estimări minime și că Rusia a transferat probabil și în secret mai multe fonduri care nu au fost depistate”, a spus un înalt oficial american citată de New York Times și CNN, fără a preciza țările în cauză și fără să-și dezvăluie identitatea.

- Potrivit acestui înalt oficial de la Washington, un ambasador rus dintr-o țară asiatică nespecificată a dat milioane de dolari unui candidat la președinție. Administrația Biden a solicitat un raport în această privință după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. În același timp, Casa Albă a lansat mai multe inițiative de izolare a Moscovei pe scena internațională.

„Kremlinul și împuterniciții săi au transferat aceste fonduri într-un efort de a modela mediile politice străine în favoarea Moscovei”, se arată în raportul serviciilor secrete din SUA. Înaltul oficial american care a vorbit cu presa de peste ocean a spus că diplomația americană va împărtăși aceste constatări guvernelor altor peste 100 de țări.

- Această nouă evaluare nu a analizat ingerinţa rusă în politica americană, însă serviciile de informaţii americane declaraseră anterior că Moscova intervenise în alegerile din SUA din 2016, mai ales recurgând la reţelele sociale pentru a-l susţine pe Donald Trump. „Statele Unite lucrează din greu pentru a ne remedia slăbiciunile şi încurajăm celelalte ţări să facă la fel şi să ni se alăture în acest efort important”, a declarat acelaşi înalt oficial american.

- O analiză realizată pe 8 septembrie de corespondentul șef al Politico Europe, Matthew Karnitschnig, indică faptul că pe măsură ce se apropie iarna, încep să se ivească „fisuri” în sprijinul Occidentului pentru Ucraina.

- Pe scurt, furtuna care se apropie îi pune în față pe liderii Europei cu adevărul dificil că, deși Rusia se chinuie pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei, Kremlinul își duce războiul de cursă lungă împotriva bazei democratice a Europei.

- La sfârșitul lunii august a avut loc la Berlin un miting de susținere pentru independența republicilor separatiste Lugansk și Donețk din estul Ucrainei.

- „În ultimii ani a apărut o linie clară, de distrugere permanentă a drepturilor democratice și o îndreptare către fascism”, a declarat Klaus Hartmann, lider al Ligii Socialiste Freethinkers, deplângând că, în Ucraina și pe alte fronturi, Germania a devenit puțin mai mult decât un „vasal” al SUA. „Aceste două republici au aceleași drepturi pe care NATO le revendică pentru propria clientelă, și anume libertatea de a-și alege alianța”, a mai spus protestatarul Hartmann.

Politico Europe notează că ar fi tentant să respingem asemenea sentimente, spunând că sunt divagații politice marginale, mai ales că adunarea în cauză a fost organizată de micul partid comunist din Germania.

- Dar pe măsură ce se prelungește războiul din Ucraina, iar europenii simt din ce în ce mai mult povara prețurilor mai mari la energie și a unei economii care încetinește, marginile se strecoară rapid spre centru.

- Cât de rapid se întâmplă asta, a devenit clar în primele zile din această lună, când mii de demonstranți de extremă dreaptă și stângă au ieșit pe străzi în Republica Cehă și Germania pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor la energie și împotriva sprijinului NATO și occidental pentru Ucraina.

- Numai în Praga, aproximativ 70.000 de demonstranți au participat sâmbătă la un protest în centrul orașului. Mii de persoane s-au reunit și în orașele germane Leipzig și Magdeburg, ascultând apelurile partidelor extremiste de a relua tulburările civile care au doborât dictatura comunistă din Germania de Est. „NATO a reușit să facă totul greșit în legătură cu Ucraina și Rusia”, a spus, în aplauze entuziaste, la Leipzig, Gregor Ghisi, fostul lider al Partidului European de Stânga.

- De ani buni, Rusia a lucrat la subminarea încrederii publicului în guvernele democratice, folosind un „cocktail” toxic de dezinformare pe rețelele sociale, dar și un subterfugiu politic, în primul rând prin sprijinul său pentru elementele marginale care stimulează acum mișcările de protest.

- Scopul principal al acestor eforturi nu este acela de a converti europenii în susținători ai Rusiei, deși Kremlinul ar încuraja acest lucru, ci mai degrabă de a polariza și de a destabiliza politica occidentală într-o asemenea măsură încât alegătorii să nu mai știe ce să creadă.

Un oficial european din cadrul Comisiei Europene a vorbit cu Politico Europe despre tulburările politice din Europa și a arătat exemplul Bulgaria, unde președintele Rumen Radev a forțat luna trecută guvernul interimar pe care îl numise să negocieze cu Gazprom un nou acord de furnizare de gaze.

- În timp ce mișcarea a declanșat proteste de stradă ale celor care se opun menținerii dependenței energetice a Bulgariei de Moscova, multe voci din spațiul public bulgar, care au legături culturale și istorice profunde cu Rusia, au salutat demersul.

- O imagine similară a apărut și în Ungaria, unde Viktor Orban, eterna oaie neagră a UE, a arătat clar că nu are intenția de a rupe toate legăturile cu Rusia.

- Liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru rezultatele alegerilor din Italia, programate pentru 25 septembrie, unde se așteaptă ca partidele de extremă dreapta să câștige suficient sprijin pentru a forma o coaliție. Alegerile din Italia ar putea fi un „game changer” pentru Europa, a avertizat un alt înalt oficial al Comisiei Europene.

- Deși Giorgia Meloni, lidera partidului post-fascist „Frații Italiei” (despre care se așteaptă să câștige alegerile), a criticat invazia rusă și sprijină ajutorul militar pentru Ucraina, probabila ei coaliție include unii dintre cei mai prietenoși (cu Rusia) politicieni din Europa, precum Matteo Salvini (liderul Partidului Liga Nordului) și Silvio Berlusconi (fostul prim-ministru italian de trei ori, care i-a dăruit odată lui Putin o plapumă cu o imagine la dimensiunea reală a celor doi în timp ce își strângeau mâinile sub formă de salut).

- Matthew Karnitschnig scrie că nu există o siguranță a faptului că Meloni, care în 2018 a spus că realegerea lui Putin reprezintă „voința fără echivoc a poporului rus”, își va menține poziția față de Rusia în fața presiunii publice pentru o abordare mai blândă.

Chiar dacă, în linii mari, europenii au respins narațiunea Rusiei în fața ororilor pe care le-a provocat Ucrainei, sondajele din regiune sugerează că hotărârea lor scade. În cele mai mari țări din regiune (Germania, Franța, Marea Britanie și Polonia), locuitorii sunt acum mai îngrijorați de costul vieții decât de război, potrivit sondajului YouGov, publicat luna aceasta. În Franța, 40% din populație ar susține revenirea mișcării „Vestele Galbene”, proteste săptămânale zgomotoase care au izbucnit în 2018 pentru a promova ceea ce organizatorii numiseră „justiție economică”.

- În acest context, pare inevitabil faptul că liderii europeni se vor confrunta cu presiuni tot mai mari pentru a reduce sancțiunile împotriva Rusiei.

- Deocamdată, liderii Europei rămân uniți în privința sancțiunilor aplicate Moscovei, dar „fisurile” în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina devin din ce în ce mai evidente. În țările cu mișcări populiste puternice, frontul anti-sancțiuni a luat amploare de câteva săptămâni.

- În Austria, unde Partidul Libertății, de extremă-dreapta pro-rusă este o forță puternică, 40% din populație nu sprijină sancțiunile UE împotriva Moscovei, potrivit unui sondaj publicat la sfârșitul lunii august. Chiar și Partidul Popular, de centru-dreapta și care se află la guvernare, este divizat, lideri regionali puternici punând la îndoială, în mod deschis, sprijinul continuu al guvernului federal pentru măsuri.

- Nimic nu este gravat în piatră”, a spus recent Thomas Stelzer, guvernatorul provinciei Austria Superioară, sugerând că ar fi necesar să se reevalueze poziția țării privind sancțiunile dacă „ne provocăm daune masive propriilor noastre vieți”.

- În Italia, opoziția publicului față de sancțiuni este și mai puternică, 51% din populație fiind în favoarea ridicării acestora pentru a reduce presiunile economice, potrivit unui sondaj publicat la începutul lunii septembrie. De altfel, Matteo Salvini, care în trecut a postat o poză cu el însuși stând în Piața Roșie a Moscovei într-un tricou pe care era desenat chipul lui Putin, a cerut Occidentului să-și regândească sancțiunile împotriva Rusiei.

- Pentru scopurile lui Putin, o Europă anti-sancțiuni este la fel de bună ca una pro-Rusia. Asta explică eforturile Rusiei din ultimele zile de a da vina pentru oprirea gazelor pe sancțiunile occidentale, despre care analiștii spun că reușesc să blocheze lent economia țării, chiar dacă aceasta continuă să se bucure de profituri extraordinare din vânzarea petrolului. 

Dincolo de sancțiuni, Europa este din ce în ce mai împărțită în ceea ce privește cât de departe trebuie să meargă pentru a sprijini financiar Ucraina și a „lovi” Rusia. În Europa de Vest, 40% din populație susține trimiterea de arme și finanțare în Ucraina, potrivit unui sondaj publicat la începutul lunii septembrie de Open Society Foundations. Deși procentul este mai mare decât în ​​alte părți ale lumii, este departe de a fi o majoritate clară.

- În timp ce sprijinul pentru Ucraina, pe acest front, rămâne cel mai puternic în țările baltice și în Polonia, mulți factori de decizie din Europa de Vest continuă să îndemne la prudență, mai ales când vine vorba de ajutorul militar.

- Nicăieri dezbaterea din Ucraina nu este mai emoțională sau mai importantă decât în ​​Germania. Pentru Ucraina, este esențial sprijinul continuu al uneia dintre celei mai mari puteri economice și politice a Europei. Moscova știe și asta, motiv pentru care a depus atât de mult efort pentru a încurca situația, aparent cu oarecare succes. Aproape 80% dintre germani cred că Occidentul ar trebui să ceară pacea în Ucraina, potrivit unui sondaj RTL, publicat în urmă cu două săptămâni. Și peste 60% spun că guvernul lor nu ar trebui să trimită în țară arme grele suplimentare, cum ar fi obuziere.

- O preocupare mai imediată este însă impactul economic al războiului. Deși aproximativ jumătate dintre germani spun că sunt pregătiți să facă față mai multor dificultăți economice pentru a sprijini Ucraina, cealaltă jumătate este sceptică. Două treimi prevăd că solidaritatea Germaniei cu Ucraina se va risipi pe măsură ce prețurile continuă să crească.

- Chiar ministrul de Externe, Annalena Baerbock, a simțit direct cât de agitați au devenit compatrioții ei cu privire la Ucraina. Vorbind în urmă cu două săptămâni la un eveniment la Praga, Baerbock a semnalat un sprijin neclintit pentru Kiev. „Dacă le promit oamenilor din Ucraina: Suntem alături de voi atât timp cât aveți nevoie de noi, atunci vreau să mă țin de cuvânt indiferent de ceea ce cred alegătorii mei germani”, a spus șefa diplomației de la Berlin. Cu toate acestea, remarcile ei, rostite în limba engleză, au provocat un scandal imediat, în special sugestia că va sfida voința propriilor ei alegători. Roboții și trolii ruși s-au folosit de acest lucru, denaturând mesajul lui Baerbock pentru a o considera arogantă și neloială. 

Oficialii ucraineni sunt conștienți de importanța păstrării „la bord” a Europei, și în special a Germaniei. „Occidentul înțelege că, dacă Rusia câștigă în Ucraina, Occidentul va fi următorul”, a declarat la începutul lunii ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, la postul austriac de radio ORF, răspunzând la o întrebare despre hotărârea Occidentului. „Suntem în aceeași barcă”, a explicat Kuleba.

- În analiza sa din Politico, Matthew Karnitschnig concluzionează că dacă europenii ar crede cu adevărat că este în joc propria lor securitate, nu ar forța pacea sau nu ar protesta împotriva războiului, ci le-ar cere liderilor lor să trimită Ucrainei mai multe arme.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp