Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sfânta Treime a farfuriei românești: E ca un blestem gastronomic transmis din tată în fiu, din epoca lui Ceaușescu până în era influencerilor culinari

farfurie

Oriunde te-ai duce, de la bodegă de colț până la bistrou cu „infuzii moleculare” și plating de galerie de artă, în farfurie tot sfânta treime populează altarul gustului românesc: carne friptă, cartofi prăjiți și, evident, pâine. Pâine multă. Ca să „țină de foame”, cum zice înțelepciunea populară.

E ca un blestem gastronomic transmis din tată în fiu, din epoca lui Ceaușescu până în era influencerilor culinari. Un blestem bine rumenit, prăjit în ulei și scufundat în cocă.

Poți avea meniu grecesc? Desigur! Gyros cu carne prăjită, cartofi prăjiți și lipie – adică pâine cu accent. Meniu arăbesc? Shaorma cu de toate. Traducere liberă: carne friptă, cartofi prăjiți și pâine rulată. Meniu american? Burger cu carne, cartofi prăjiți și chiflă. Ați înțeles ideea. Identitatea națională e bine păstrată în stomac, nu în muzeu.

Dar nu ne putem supăra. Așa a fost istoria: cu carne pe cartelă, barabule în beci și pâine la coadă de noapte. Azi avem supermarketuri pline, food court-uri luxoase, restaurante fusion… dar tot la combinația de bază ne întoarcem. Parcă nu-i masă dacă nu trosnește uleiul, dacă nu simți pâinea ruptă cu mâna, dacă nu-i ceva care să te adoarmă imediat după.

Așa că, indiferent cât de departe am ajuns cu internetul, educația sau globalizarea, românul în farfurie rămâne conservator.

Progresul? Da, dar să vină cu cartofi prăjiți lângă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Suntem o țară cu climat temperat continental, și e firesc sa avem un astfel de meniu. Genetic așa suntem setați să mâncăm. Văd că e o tendință idioată spre meniul mediteranean, că e la modă. Unora chiar le e rușine să mănânce clasic românește la restaurant, ca-i vede lumea și se simt "țărani". Și de fapt prin asta dovedesc că nu sunt altceva decât "niște țărani" cu fițe.
    • Like 0
  • Alin check icon
    La minus 10 grade c e nevoie de alimente satioase. Nu ne comparam cu mediterana unde o salata de rosii e suficient pt min lor de 10 grade plus
    • Like 1
  • Veșnicele generalizări. În familia mea și toți cunoscuții mei nu au combinat niciodată cartofii cu pâinea sau cu mămăliga. Astea se exclud reciproc de când mă știu.
    Până și la șaorma, atunci când o cumpăr, menționez în mod expres să fie fără cartofi.
    Asta nu înseamnă că pâinea, cartofii, mămăliga etc., nu își au locul lor separat, lângă felul potrivit. De exemplu, cred că majoritatea românilor (foarte aiurea incriminați în acest articol) preferă combinații cum ar fi: mititei cu o chiflă, cartofi piure cu un șnițel și mămăligă cu sarmale.
    • Like 1
  • Silver check icon
    Nu as vrea să fiu răutăcios,dar văd un articol tendențios.
    Păcat.
    • Like 3
  • Omenirea e un sat mai mare, zicea cineva, si , in consecinta, bucatariile lumii seamana intre ele mai mult decat am crede la prima vedere .............
    Asa ca friptura cu cartofi prajiti si paine, gyros, shaorma, burger ..............`n-o fi asa grav si-s delicioase toate. Daca adaugam si o salata si variem meniurile cat de des se poate ...............
    • Like 1
  • Așa, și?
    Către ce ar trebui să se îndrepte preferințele culinare ale românilor ca să fie mai sofisticați (a se citi snobi) și să scape de - sanchi - stilul tradițional / rudimentar / țărănesc? Cumva greieri cu cartofi prăjiți? :-) Sau poate carne artificială cu cartofi prăjiți? :-) :-) Dar cel mai tare cred că ar fi ceva de genul (vorba lui Bobonete) ”pizdulice de vită în sos de Macron” :-) :-) :-)
    • Like 0


Îți recomandăm

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult

 Mândra Chic

Povestea Mândra Chic începe cu un moment aparent banal, dar care a schimbat totul. Alina Zară își amintește scena de acum mai bine de 15 ani: mătușa Cornelia răsfoia un număr al revistei Vogue, unde a văzut „o rochie de dantelă de Miuccia Prada” ...

Citește mai mult

Foto CTP

130 de milioane de accesări, atât fac pe net postările care zic ce bine i-ar fi fost României dacă Ceaușescu ar fi rămas președinte după `89. Blocuri de locuințe fără număr, autostrăzi, hidrocentrale, fabrici de avioane și televizoare românești, metrouri la Cluj, Timișoara și Iași, țară suverană. Nenumărați tineri iau de bune toate astea.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon telefon mobil -

Atunci când achiziționăm anumite bunuri prin intermediul firmei, este important să înțelegem beneficiile fiscale potențiale, dar și limitele legale. Trebuie subliniat de la început că nu orice cheltuială poate fi justificată pe o societate comercială; Codul Fiscal prevede că achizițiile trebuie să fie direct legate de desfășurarea activității și de domeniul de activitate al firmei. foto: Maria Kraynova / imageBROKER / Profimedia

Citește mai mult