Sportivii români din generația Simonei Halep nu au avut șansa sportivilor din Statele Unite ale Americii cărora, de la vârsta de 5 ani, li se prezintă terenurile de tenis faimoase și li se spune că acolo vor juca peste 20 de ani. Astfel, copiii americani care încep să practice tenisul cresc cu încredere în ei și își hrănesc dorința de a câștiga zi de zi, spune Simona Halep în podcastul BT Talks.
Simona nu și-a închipuit că va ajunge în topul mondial al tenisului, și cu atât mai puțin că va câștiga Wimbledonul. Își amintește că i se spunea, până în 2017, că „nu are mental de campion de Grand Slam”.
„Nu m-am gândit vreo secundă că o să câștig vreodată Wimbledonul, pe cuvântul meu de onoare. Nu avem niciun teren de iarbă. Nu am jucat un minut pe iarbă, până în 2007, când m-am dus la juniori”, a dezvăluit Simona Halep.
Citiți și:
- Simona Halep: „Nu mi-am luat nici mașină scumpă, nici casă scumpă. Mi-am luat un apartament mic, ca să am bani să investesc în mine”
- Mărturisirea Simonei Halep făcută lui Andi Moisescu, într-un podcast BT Talks: „Ultimii șase ani au fost pentru mine o carantină totală, însă ei m-au ajutat să devin numărul unu mondial”
„Am crescut cu o mentalitate că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să câștig turnee mari. Cum până nu demult, în 2017, mi se spunea «nu ai mental de campion de Grand Slam». Îimi spuneau oamenii chestia asta. În America, de la 5 ani, te pune pe central la US Open și îți zice «uite, aici o să joci peste 20 de ani». Crești cu încrederea asta, îți hrănești zi de zi dorința de a ajunge acolo, când te antrenezi pe terenurile acelea. Noi nu am văzut nici în poze terenurile astea mari din lume. Cum să te gândești că o să câștigi?!”, a mărturisit Halep.
„Tata a crezut în mine. Mama zicea că «e prea greu, nu o să reușească fata, se chinuie atât»”
Tatăl ei a avut încredere cel mai mult în ea, că va câștiga un Grand Slam. „Tata a crezut, mama nu știu dacă să spun că nu a crezut, dar zicea că «e prea greu, nu o să reușească fata, se chinuie atât».”
„Tata, după ce am câștigat un turneu în Franța, la vârsta de 12-13 ani, a zis că atunci când o să joc o finală de Grand Slam o să-și pună pălărie și trabuc. Și ce crezi că a făcut în 2014? (râde). A venit la mine înainte de meci și a zis: «Te superi dacă îmi pun pălărie?» Zic: «Pălărie pune-ți, dar trabuc nu». Am revăzut acum câteva zile meciul, tata era în tribună, cu pălărie și am început să râd. Tata a crezut 100%”, spune Simona Halep.
„Înainte, toată lumea spunea că Halep e labilă psihic, cedează, dă meciul”
După trei-patru ani de muncă alături de antrenorul ei Darren Cahill, Simona crede că a ajuns să joace fiecare punct dintr-o partidă ca și cum ar fi ultimul. Trebuie să muncești și să îți dai seama ce ai greșit, să poți face mai bine la următoarea ocazie.
„Înainte, toată lumea spunea că Halep e labilă psihic, cedează, dă meciul, nu se mai gândeşte, pentru că nu-i pasă. Dar niciodată nu am intrat pe teren să dau meciul pentru că nu îmi păsa. Dacă nu îmi păsa, nu mai jucam. Nu mă obligă nimeni să joc tenis, nici azi şi nici înainte. Dar intram într-o frustrare foarte mare şi părea că nu îmi pasă, eu de fapt sufeream şi mă blocam şi nu mai puteam să dau randamentul pe care trebuia să-l dau”, a mărturisit Halep.
Niciodată nu a lipsit de la antrenamente, disciplina pe care și-a impus-o este una exemplară.
Simona Halep, care a fost întotdeauna foarte discretă în ceea ce privește viața ei personală, a vorbit în interviu și despre un detaliu al relației sale cu Toni Iuruc. „În orice am disciplină. Am mici probleme cu prietenul, când spune o oră și nu e respectată (râde). El nu o respectă. Eu sunt gata cu 10-15 minute înainte. Îmi zice: «Nu ești la tenis, ușor!». Și după aceea mă relaxez”, a spus Halep.
Despre victoria de la Wimbledon: „M-am dus hotărâtă. Totul a fost mental”
Fără un titlu de Grand Slam, un sportiv nu poate fi cu adevărat numărul 1 mondial, crede Simo. În finala de la Wimbledon, de anul trecut, mentalul a avut un rol decisiv. S-a simțit intangibilă emoțional. În 90% dintre meciuri, ea simte că partida se câștigă înainte de a intra pe teren.
„La Wimbledon, la vestiare, se pleacă împreună. Trebuie să îți aștepți adversarul la intrare și la ieșire din teren. La vestiare, Serena Williams a întârziat vreo 7-8 minute. Eu am ieșit mai repede din vestiar, m-am dus și m-am încălzit și așteptam pe scări. Când am văzut că se deschide ușa și ea iese, am luat-o înainte, la 4-5 metri de ea și am plecat prima. Și am zis: «Ăsta e meciul meu». M-am dus hotărâtă. Totul a fost mental.
Am ajuns la o concluzie în anii aceștia: în 90% dintre meciuri, partida se câștigă înainte de a intra pe teren. Sigur, meciurile grele, de 3 seturi, 6-4 în decisiv, 7-5, da, se câștigă pe teren, trebuie să fii inspirat, să fii lucid. Dar meciurile care sunt emoționale, mari, finale de Grand Slam, care se desfășoară 6-2, 6-3, sau 6-4, 6-3 se câștigă înainte”, punctează Halep.
Sunt și meciuri pe care Simo crede că le-a pierdut la vestiare. „Am un exemplu clar cu Elina Svitolina. Am avut 3 meciuri pe care le-am pierdut cu ea la 6-1, fiindcă mi-era groază să intru pe teren cu ea, să o înfrunt. Știam că scoate tot. Știam că nu lasă nici măcar un punct și mă îngrozea. Așa mi s-a întâmplat în 2017, în sferturi la Roland Garros. Set, 5-1, 40-0 pentru Svitolina. Mi-am spus că nu trebuie să cedez, pentru prima dată în fața ei, că trebuie să știu că am dat totul. Am întors meciul și am câștigat”.
Simona Halep (28 de ani) a cucerit 20 de titluri în cariera sa, printre care Roland Garros (2018) şi Wimbledon (2019), şi a fost 64 de săptămâni pe primul loc în clasamentul mondial al tenisului feminin.
Despre cum a învățat Simona Halep să ia ce e mai bun din fiecare moment sau persoană care a intrat în viața ei și despre cum a aflat că limita fiecăruia dintre noi nu e fixă puteți afla accesând podcastul atașat acestui text.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.