Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Singurul domeniu care a avut rata șomajului zero, de când a apărut pe piață. Cum putem crește numărul de profesioniști pregătiți să facă față atacurilor informatice?

cyber crime

Foto: Dominic Lipinski / PA Images / Profimedia

Domeniul securității cibernetice este în plină evoluție. Prin urmare, găsirea specialiștilor și retenția acestora reprezintă o provocare pentru organizații. Și faptul că metodele de atac ale infractorilor cibernetici devin din ce în ce mai sofisticate îngreunează misiunea companiilor de a găsi talente capabile să evolueze, să se adapteze și să asigure un mediu digital sigur. Așadar, dat fiind ritmul alert de dezvoltare a tehnologiei și nevoia de adaptare constantă a domeniului la ritmul inovațiilor în tehnologie, este nevoie de timp pentru a satisface cererea de specialiști de pe piață.

Este bine de știut faptul că, la nivel global, atacurile cibernetice au crescut pe fondul pandemiei și a implementării muncii de acasă. De asemenea, conflictul din Ucraina a însemnat deopotrivă și intensificarea știrilor false, a riscurilor de atac DoS / DDoS, precum și atacuri de tip „wiper”. În plus, începutul conflictului cibernetic dintre Ucraina și Rusia ne-a demonstrat că efectele pot fi resimțite și la nivel global. Din acest motiv, oamenii trebuie să fie vigilenți în continuare la fake news și să se educe constant privind metodele de atacuri cibernetice tot mai sofisticate.

Domeniul securității cibernetice este singurul care a avut rata șomajului 0 de când a apărut pe piață, fapt ce indică dezechilibrul dintre cererea de specialiști și numărul acestora. Mai mult, cerințele specifice pe care trebuie să le îndeplinească o persoană ce dorește un job în domeniul securității cibernetice evoluează mult mai rapid decât în alte domenii.

Potrivit (ISC)² Cybersecurity Workforce Study, decalajul global al forței de muncă în domeniul securității cibernetice variază în funcție de regiune și este estimat la aproximativ 2,72 milioane la nivel global, în timp ce în Europa diferența este estimată la aproximativ 199.000 de specialiști. Mai mult, forța de muncă globală în domeniul securității cibernetice trebuie să crească cu 65% pentru a apăra eficient organizațiile. Acesta este un semn bun, deoarece potrivit raportului din 2019, la acel moment numărul angajaților din domeniul securității trebuia să crească cu 145% pentru a satisface cererea de talente.

Singura modalitate de a crește numărul de profesioniști pregătiți să facă față atacurilor cibernetice în contextul actual și astfel de a acoperi deficitul de specialiști este să antrenăm, să educăm și construim noua generație. Creșterea nivelului de educație în acest domeniu va contribui la creșterea gradului de conștientizare privind nevoia securității cibernetice. Există inițiative, la nivel național și nu numai, precum UNbreakable Romania și Romanian Cyber Security Challenge, care încurajează tinerii să aleagă o carieră în domeniul securității cibernetice. De asemenea, în ultimii ani, universitățile au început să se concentreze pe crearea de cursuri de securitate cibernetică astfel încât să răspundă mai bine la nevoia pieței. În completarea acestor cursuri vin și soluții precum CyberEDU, care se adresează exclusiv zonei practice de învățare a securității cibernetice.    

Cu toate acestea, în continuare comunitatea locală de experți este dezvoltată și susținută în mare măsură de mediul privat, fie că vorbim despre conferințe precum DefCamp, care are loc anual din 2011, la nivel regional, sau de competiții de securitate cibernetică precum UNbreakable Romania. Faptul că noul Centru de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică (Centrul CYBER al UE) va avea sediul în capitala României setează premisele pentru o mai bună relație de colaborare între mediul public și privat, cu scopul de a pune România pe harta Europei în ceea ce privește securitatea cibernetică.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult