Sinteza modificărilor fiscale la început de an. Noutăți legislative aplicabile din 2019

(Foto: Guliver/Getty Images)

Anul 2019 a venit cu numeroase noutăți din perspectiva economică, cei doi piloni ai legislației fiscale, Codul fiscal și Codul de procedura fiscală, cunoscând modificări importante, în mai multe domenii. 

Legea nr. 30/2019 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt două dintre actele normative care au adus numeroase noutăți cadrului legal autohton, existând, totodată, modificări ale tratamentului fiscal pentru anumite aspecte deja legiferate. 

În cele ce urmează vom sintetiza principalele prevederi ale celor două acte normative.

Prin intermediul Legii nr. 30/2019, a fost adoptată, printre multe altele, o procedură de impozitare, din 2019, a veniturilor realizate de persoanele fizice din monede virtuale (criptomonede). Astfel, câștigul (venituri minus cheltuieli) va fi impozitat cu 10%, sumele fiind încadrate ca fiind venituri din alte surse. Persoana fizică ce realizează aceste câștiguri va depune declarația unică privind impozitul pe venit și asigurările sociale. Potrivit noilor prevederi, câștigurile mai mici de 200 lei pe tranzacție nu vor fi impozitate, cu condiția ca valoarea cumulată a câștigurilor să nu treacă de pragul de 600 lei. 

Actul normativ simplifică, începând cu 1 ianuarie 2019, și condițiile pentru aplicarea cotei reduse de TVA, de 5%, în cazul livrării de locuințe. Astfel, cota redusă de TVA la achiziția locuințelor nu se mai aplică acum doar la o singură achiziție de locuințe efectuată de o persoană fizică, ci se poate aplica la toate achizițiile efectuate de o persoană fizică, atât timp cât suprafața utilă a locuinței este de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, iar prețul de vânzare, exclusiv TVA, este de maximum 450.000 de lei la momentul achiziției, inclusiv pentru terenul pe care locuința este construită, iar locuința este proprie locuitului la momentul vânzării. 

De asemenea, a fost eliminată și prevederea potrivit căreia terenul pe care este construită locuința trebuie să nu depășească suprafața de 250 mp (inclusiv pentru cotele indivize), ceea ce înseamnă că acum pot intra la cota redusă de TVA și casele care au terenuri cu o suprafață mai mare de 250 mp atât timp cât condițiile legate de suprafața locuinței și valarea totală a bunului imobil sunt îndeplinite.

De asemenea, Legea nr. 30/2019 introduce noi prevederi cu privire la sponsorizările efectuate, cu aplicabilitate de la 1 aprilie 2019, urmând să fie constituit un Registru al entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale și, prin urmare, doar pentru sponsorizările efectuate către entități înscrise în acest registru se va putea beneficia de credit fiscal la calcularea impozitului pe profit sau a impozitului pe veniturile microintreprinderilor.

Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale se va organiza de ANAF, urmând să fie publicată o procedură în acest sens. Înscrierea în registru se realizează pe baza solicitării entității, dacă sunt îndeplinite cumulativ, la data depunerii cererii, următoarele condiții:

- desfășoară activitate în domeniul pentru care a fost constituită, pe baza declarației pe propria răspundere;

- și-a îndeplinit toate obligațiile fiscale declarative prevăzute de lege;

- nu are obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, mai vechi de 90 de zile;

- a depus situațiile financiare anuale, prevăzute de lege;

 - nu a fost declarată inactivă, potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală.

În ceea ce privește impozitul pe profit, au fost revizuite, de la 1 ianuarie 2019, regulile privind limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic, astfel:

- a crescut procentul de deductibilitate, de la 10% la 30%, aplicat la baza de calcul determinată conform Codului fiscal, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, în perioada fiscală de referință, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, costurile excedentare ale îndatorării, precum și sumele deductibile reprezentând amortizarea fiscală;

- a crescut limita de deductibilitate de la 200.000 euro pe an până la 1.000.000 euro pe an, suma calculată la cursul de schimb comunicat de BNR valabil pentru ultima zi a trimestrului/anului fiscal, după caz;

Referitor la Codul de procedură fiscală, acesta prevede acum, printre altele, noi reglementări privind analiza de risc aplicată companiilor. Concret, contribuabilii vor fi încadrați în 3 clase principale de risc, după cum urmează: risc fiscal mic, risc fiscal mediu sau risc fiscal ridicat. Criteriile generale în funcție de care se stabilește clasa/subclasa de risc fiscal vor fi următoarele:

- criterii cu privire la înregistrarea fiscală;

- criterii cu privire la depunerea declarațiilor fiscale;

- criterii cu privire la nivelul de declarare;

- criterii cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori. 

Analiza de risc pentru stabilirea clasei/subclasei de risc a unei firme va fi făcută periodic, iar încadrarea va fi făcută public pe site-ul fiscului. Totodată, prevederile vor stabili în mod expres că societățile nu vor putea să conteste nici modul în care s-a stabilit riscul, nici încadrarea de risc. Procedurile de administrare corespunzătoare fiecărei clase/subclase de risc fiscal urmează să se stabilească prin ordin al președintelui ANAF.

Totodată, se introduce o procedură a medierii, prin care debitorul notifică organul fiscal cu privire la intenția sa în termen de 15 zile de la primirea unei somații. La notificare, contribuabilul care dorește medierea anexează documente și informații care să susțină situația sa economică și financiară. În termen de maximum 10 zile de la primirea notificării, organul fiscal are obligația să organizeze întâlnirea cu contribuabilul, în vederea procedurii de mediere.

Legea nr. 30/2019 stabilește, totodată, că listele datornicilor, publicate pe site-ul fiscului să conțină din 2019 doar firmele, nu și persoanele fizice cu datorii peste un anumit prag. Astfel, lista datornicilor aferentă trimestrului I din 2019 (perioadă ianuarie-martie), ce va fi publicată la final de aprilie, va conține doar nume de companii, nu și persoane fizice.

Așa cum spuneam la început, OUG nr. 114/2018 este celălalt act normativ care a adus modificări majore în domeniul economic și fiscal. Principalele modificări privesc partea de impozit pe venit și contribuții sociale pentru anumite categorii de lucrători (construcții, zilieri, bugetari), precum și aplicarea unor noi taxe pe activele financiare ale băncilor, jocuri de noroc, energie electrică.

În ceea ce privește munca necalificată cu caracter ocazional a zilierilor, aceasta mai poate fi prestată acum doar în câteva domenii de activitate, mai exact trei, așa cum am detaliat în acest material: 

Totodată, se extinde categoria persoanelor fizice scutite de impozitul pe veniturile din salarii, pentru salariații la care angajatorii desfășoară activități în sectorul construcțiilor. Astfel, între 2019 și 2028, angajatorii din domeniul construcțiilor vor plăți taxe mai mici pentru salariații proprii, cu condiția ca aceștia din urmă să realizeze salarii brute de cel puțin 3.000 lei și maximum 30.000 de lei. Astfel, angajatorii vor fi scutiți de plata contribuției la sănătate și a impozitului pe venit, în timp ce pentru contribuția la pensii și cea de muncă vor achita valori diminuate. În plus, pentru 2019, a fost stabilit un salariu minim brut pe țară garantat de 3.000 de lei în domeniul construcțiilor, acesta fiind obligatoriu.

Operatorii economici aflați în sfera de licențiere a Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei pentru obiectul de licențiere energie electrică sau energie termică plătesc o contribuție de 2% din cifra de afaceri ce face obiectul licenței acordate.

De asemenea, a fost inclusă „taxa pe lacomie”, adică o taxă progresivă pe active pentru bănci și IFN-uri. Taxa va fi stabilită pe baza mediei trimestriale a ratelor ROBOR la 3 și la 6 luni, când indicatorul depășește valoarea de 1,5%. Totodată, companiile care organizează jocuri de noroc offline plătesc, din prima zi a anului 2019, o taxă anuală de 3% din totalul taxelor de participare încasate în anul precedent, cu excepția celor care organizează jocuri pe platforme online și care vor plăti o taxă de 5%.

Nu în ultimul rând, a fost extinsă până la 30 iunie 2022 aplicarea măsurilor de simplificare (taxare inversă) pentru TVA pentru livrarea de cereale și plante tehnice, certificate de emisie de gaze, energie electrică către un comerciant cumpărător revânzator, certificate verzi, telefoane mobile, microprocesoare, tablete și laptopuri.

Pe lângă dispozițiile din cele două mari acte normative, există și alte prevederi care au intrat în vigoare sau urmează să se aplice în curând, dintre care vom aminti câteva.

Astfel, Legea nr. 344/2018 aduce și persoanelor fizice autorizate, pe lângă firme, obligația de a avea documente justificative înregistrate în contabilitatea proprie pentru transferurile de bani în conturile altor persoane fizice atunci când acestea se fac prin internet/mobile banking sau alte instrumente de plată cu acces la distanță. Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și va putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 3.000 lei și 4.500 lei, începând cu 2 februarie 2019.

Prin intermediul Legii nr. 13/2019, a fost extinsă cota redusă de TVA de 5% și pentru următoarele prestări de servicii:

- transportul de persoane cu trenurile sau vehiculele istorice cu tracțiune cu aburi pe linii înguste în scop turistic sau de agrement;

- transportul de persoane utilizând instalațiile de transport pe cablu – telecabină, telegondolă, telescaun, teleschi – în scop turistic sau de agrement;

- transportul de persoane cu vehicule cu tracțiune animală, folosite în scop turistic sau de agrement;

- transportul de persoane cu ambarcațiuni folosite în scop turistic sau de agrement.

Începând cu 1 ianuarie 2019, diurna minima legală a crescut de la 17 lei pe zi la 20 lei pe zi. Prin urmare, diurna neimpozabilă ce poate fi acordată unui angajat dintr-o societate privată poate fi acum de maximum 50 lei pe zi.

Despre modificările aduse declarației unice și altor formulare fiscale voi scrie pe larg într-un material viitor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp