Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sondaj IRES: Majoritatea respondenților consideră că autoritățile și media au exagerat gravitatea pandemiei

Cadru medical în echipament de protecție

Foto: George Călin/ Inquam Photos

Un sondaj realizat de IRES pe tema organizării alegerilor în timpul pandemiei a surprins detalii legate de percepția românilor asupra crizei sanitare și măsura în care au fost afectați de aceasta.

Sondajul a fost comandat de Fundația Viață și Lumină a fost făcut, la sfârșitul lunii iunie, pe un eșantion de 1583 de persoane, prin metoda CATI, și are o marjă de eroare de  ± 2,5%.

57% dintre respondenți susțin că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei, în timp ce aproape două treimi, 64%, consideră că mass-media exagerează gravitatea pandemiei.


„Din analiza datelor rezultă că aceia mai predispuși să considere că autoritățile exagerează gravitatea pandemiei sunt mai degrabă bărbații (diferență de 10% față de femei), tinerii, în special cei din grupa de vârstă 25-34 ani, persoanele cu studii elementare (43% față de doar dintre 10% cei cu studii superioare) și persoanele din mediul rural. Am vrut să aflăm cum este considerată mass-media de către oameni în ceea ce privește prezentarea pandemiei de Covid-19, iar rezultatul a fost că o proporție mai mare de respondenți, 64% (aproape două treimi), au apreciat că mass-media a exagerat efectele pandemiei. Persoanele care se informează de pe rețelele sociale (Facebook, WhatsApp) consideră că atât autoritățile, cât și mass-media, au exagerat gravitatea pandemiei, atitudine firească dat fiind volumul uriaș de știri false și teorii conspiraționiste vehiculate pe aceste medii de comunicare”, precizează autorii sondajului.

61% dintre participanții la studiu au declarat că au fost afectați de pandemie. 1% dintre respondenți au luptat ei înșiși sau pentru cineva din familie cu Covid-19; pentru 7%, afecțiunile anterioare s-au agravat din punct de vedere medical, din cauza dificultății de a accesa serviciile medicale; 44% și-au pierdut locul de muncă sau au înregistrat o scădere a veniturilor; 31% au admis că izolarea prelungită i-a afectat din punct de vedere psihologic și social, iar 17% au declarat că s-au confruntat cu lipsa accesului la educație a copiilor. Dintre cei care s-au declarat afectați de Covid-19 (61%), un procent de 59% au fost afectați de mai mult de una dintre problemele enumerate (ex. 13% și-au pierdut locul de muncă și au fost afectați de izolarea prelungită), iar 30% au fost afectați doar de una dintre acestea (ex. 11% și-au pierdut locul de muncă, 4% se resimt psihologic și social de pe urma izolării prelungite).


Conform sondajului, cea mai mare temere a românilor este cea de corupție. 

Următoarele temeri au legătură locul de muncă și posibilitatea de a intra în șomaj, cu educațiile, pensiile, sărăcia și salariile mici. Uniunea Europeană și locuințele ocupă, la egalitate, ultimele locuri în clasamentul surselor de teamă.

53% dintre respondenți cred că alegerile trebuie să aibă loc doar când virusul a fost eliminat

Atunci când au fost întrebați ce este mai important, „funcționarea democrației” sau „siguranța cetățenilor”, 72% dintre cei chestionați au răspuns siguranța cetățeanului, în timp ce doar 9% funcționarea democrației. 19% au răspuns, spontan (varianta de răspuns nu a fost citită de operator), că ambele sunt la fel de importante. 

Autorii studiului au vrut să afle dacă decizia de a amâna alegerile locale este susținută de populație, iar răspunsul a fost pozitiv: 79% dintre cetățeni consideră că da, amânarea alegerilor locale din luna iunie a fost justificată și doar 17% spun că nu, nu a fost justificată, în timp ce 4% nu au o opinie formată.

Când au fost întrebați când ar trebui să aibă loc alegerile, 53% dintre respondenți au spus că alegerile trebuie să aibă loc doar atunci când virusul a fost complet eliminat. Doar 43% cred că alegerile trebuie să aibă loc cât mai repede, chiar dacă virusul nu a fost complet eliminat, în timp ce 4% nu au încă o opinie.

Totodată. 76% dintre români susțin creșterea numărului de zile în care se poate vota, pentru a evita aglomerarea, 66% susțin eliminarea cu totul a semnăturilor de susținere pentru candidați, iar 50% ar fi de acord cu introducerea votului prin corespondență.

Studiul mai indică faptul că 56% dintre respondenți declară că nu au încredere în cei mai mulți dintre oameni. Românii își pun încrederea în armată, biserică și Uniunea Europeană, dar nu în instituțiile statului.

65% dintre respondenți nu au încredere că Guvernul va organiza corect alegerile, iar 71% cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită.

„Prezența la vot scăzută va avea un efect puternic asupra legitimității tuturor categoriilor de aleși locali”

Rezultatele obținute în timpul sondajului indică posibilitatea unei prezențe scăzute la vot, 

„Concluzia la care am ajuns este că pandemia Covid-19 reprezintă un factor care poate determina o prezență foarte scăzută la vot. Chiar și în rândul celor mai interesați alegători, jumătate sunt precauți în legătură cu organizarea alegerilor în timpul crizei sanitare și există un risc ridicat ca ei să nu se prezinte la vot, pentru a se proteja. Dacă autoritățile nu iau măsuri care să transmită o stare de siguranță, o prezență la vot în jur de 30% nu ar trebui să ne surprindă.

Prezența la vot scăzută va avea un efect puternic asupra legitimității tuturor categoriilor de aleși locali, mai ales a primarilor. Să nu uităm că primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin și nu este neobișnuit să avem câștigători cu doar 30-35% din voturi. Cu o prezență care, la rândul ei, este în jur de o treime din alegători, ar însemna ca unii primari să poate fi aleși cu nu mai mult de 10-15% din voturi, raportat la numărul total de cetățeni cu drept de vot din localitatea respectivă”, susțin autorii sondajului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rezultatele sondajului reflecta in buna masura gradul de ignoranta,incultura si,teribilism asezonate cu misticism si o suficienta exasperanta.Traim in Romania medievala!
    • Like 1
  • Parerist check icon
    In plus conspirationistii sunt mai inclinati sa voteze un anumit partid, sau candidat. Nu cred ca cei care cred in conspiratii sunt raspanditi uniform printre sustinatorii partidelor.
    Cu alte cuvinte daca la vot se prezinta doar cei cu coif de staniol in cap sa se apere de 5G, rezultatul e puternic alterat, dincolo de legitimitatea redusa, intrucat grupul coifurilor de staniol nu cred ca sunt un esantion ales aleator al alegatorilor ci fac parte din "bazinul electoral" doar al unor anumite partide,
    • Like 2
  • check icon
    Sper sa opereze selectia naturala asupra conspirationistilor.
    • Like 4
    • @
      GabiC check icon
      Nu s-ar putea ca selectia naturala sa ”opereze” mai intai la cei fara creier? Cred ca ar fi un mai mare bine adus umanitatii.. e doar lesne de inteles ca cei fara creier (aia care si procreaza ”fără număr, fără număr” sunt primele ”oi ale domnului” pentru ca pastorul poate lua forma oricui cu 2 neuroni fuctionali.
      • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult