Foto: George Călin/ Inquam Photos
Un sondaj realizat de IRES pe tema organizării alegerilor în timpul pandemiei a surprins detalii legate de percepția românilor asupra crizei sanitare și măsura în care au fost afectați de aceasta.
Sondajul a fost comandat de Fundația Viață și Lumină a fost făcut, la sfârșitul lunii iunie, pe un eșantion de 1583 de persoane, prin metoda CATI, și are o marjă de eroare de ± 2,5%.
57% dintre respondenți susțin că autoritățile au exagerat gravitatea pandemiei, în timp ce aproape două treimi, 64%, consideră că mass-media exagerează gravitatea pandemiei.
„Din analiza datelor rezultă că aceia mai predispuși să considere că autoritățile exagerează gravitatea pandemiei sunt mai degrabă bărbații (diferență de 10% față de femei), tinerii, în special cei din grupa de vârstă 25-34 ani, persoanele cu studii elementare (43% față de doar dintre 10% cei cu studii superioare) și persoanele din mediul rural. Am vrut să aflăm cum este considerată mass-media de către oameni în ceea ce privește prezentarea pandemiei de Covid-19, iar rezultatul a fost că o proporție mai mare de respondenți, 64% (aproape două treimi), au apreciat că mass-media a exagerat efectele pandemiei. Persoanele care se informează de pe rețelele sociale (Facebook, WhatsApp) consideră că atât autoritățile, cât și mass-media, au exagerat gravitatea pandemiei, atitudine firească dat fiind volumul uriaș de știri false și teorii conspiraționiste vehiculate pe aceste medii de comunicare”, precizează autorii sondajului.
61% dintre participanții la studiu au declarat că au fost afectați de pandemie. 1% dintre respondenți au luptat ei înșiși sau pentru cineva din familie cu Covid-19; pentru 7%, afecțiunile anterioare s-au agravat din punct de vedere medical, din cauza dificultății de a accesa serviciile medicale; 44% și-au pierdut locul de muncă sau au înregistrat o scădere a veniturilor; 31% au admis că izolarea prelungită i-a afectat din punct de vedere psihologic și social, iar 17% au declarat că s-au confruntat cu lipsa accesului la educație a copiilor. Dintre cei care s-au declarat afectați de Covid-19 (61%), un procent de 59% au fost afectați de mai mult de una dintre problemele enumerate (ex. 13% și-au pierdut locul de muncă și au fost afectați de izolarea prelungită), iar 30% au fost afectați doar de una dintre acestea (ex. 11% și-au pierdut locul de muncă, 4% se resimt psihologic și social de pe urma izolării prelungite).
Conform sondajului, cea mai mare temere a românilor este cea de corupție.
Următoarele temeri au legătură locul de muncă și posibilitatea de a intra în șomaj, cu educațiile, pensiile, sărăcia și salariile mici. Uniunea Europeană și locuințele ocupă, la egalitate, ultimele locuri în clasamentul surselor de teamă.
53% dintre respondenți cred că alegerile trebuie să aibă loc doar când virusul a fost eliminat
Atunci când au fost întrebați ce este mai important, „funcționarea democrației” sau „siguranța cetățenilor”, 72% dintre cei chestionați au răspuns siguranța cetățeanului, în timp ce doar 9% funcționarea democrației. 19% au răspuns, spontan (varianta de răspuns nu a fost citită de operator), că ambele sunt la fel de importante.
Autorii studiului au vrut să afle dacă decizia de a amâna alegerile locale este susținută de populație, iar răspunsul a fost pozitiv: 79% dintre cetățeni consideră că da, amânarea alegerilor locale din luna iunie a fost justificată și doar 17% spun că nu, nu a fost justificată, în timp ce 4% nu au o opinie formată.
Când au fost întrebați când ar trebui să aibă loc alegerile, 53% dintre respondenți au spus că alegerile trebuie să aibă loc doar atunci când virusul a fost complet eliminat. Doar 43% cred că alegerile trebuie să aibă loc cât mai repede, chiar dacă virusul nu a fost complet eliminat, în timp ce 4% nu au încă o opinie.
Totodată. 76% dintre români susțin creșterea numărului de zile în care se poate vota, pentru a evita aglomerarea, 66% susțin eliminarea cu totul a semnăturilor de susținere pentru candidați, iar 50% ar fi de acord cu introducerea votului prin corespondență.
Studiul mai indică faptul că 56% dintre respondenți declară că nu au încredere în cei mai mulți dintre oameni. Românii își pun încrederea în armată, biserică și Uniunea Europeană, dar nu în instituțiile statului.
65% dintre respondenți nu au încredere că Guvernul va organiza corect alegerile, iar 71% cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită.
„Prezența la vot scăzută va avea un efect puternic asupra legitimității tuturor categoriilor de aleși locali”
Rezultatele obținute în timpul sondajului indică posibilitatea unei prezențe scăzute la vot,
„Concluzia la care am ajuns este că pandemia Covid-19 reprezintă un factor care poate determina o prezență foarte scăzută la vot. Chiar și în rândul celor mai interesați alegători, jumătate sunt precauți în legătură cu organizarea alegerilor în timpul crizei sanitare și există un risc ridicat ca ei să nu se prezinte la vot, pentru a se proteja. Dacă autoritățile nu iau măsuri care să transmită o stare de siguranță, o prezență la vot în jur de 30% nu ar trebui să ne surprindă.
Prezența la vot scăzută va avea un efect puternic asupra legitimității tuturor categoriilor de aleși locali, mai ales a primarilor. Să nu uităm că primarii sunt aleși într-un singur tur de scrutin și nu este neobișnuit să avem câștigători cu doar 30-35% din voturi. Cu o prezență care, la rândul ei, este în jur de o treime din alegători, ar însemna ca unii primari să poate fi aleși cu nu mai mult de 10-15% din voturi, raportat la numărul total de cetățeni cu drept de vot din localitatea respectivă”, susțin autorii sondajului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cu alte cuvinte daca la vot se prezinta doar cei cu coif de staniol in cap sa se apere de 5G, rezultatul e puternic alterat, dincolo de legitimitatea redusa, intrucat grupul coifurilor de staniol nu cred ca sunt un esantion ales aleator al alegatorilor ci fac parte din "bazinul electoral" doar al unor anumite partide,