Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sondaj: Peste 60% dintre românii care trăiesc la oraș s-ar putea gândi să se mute la țară în viitorul apropiat

rural area - Foto: Elmar Gubisch / Alamy / Alamy / Profimedia

Foto: Elmar Gubisch / Alamy / Alamy / Profimedia

Tot mai mulți români iau în calcul să se mute în zona rurală. Un sondaj comandat de Vodafone Institute și realizat de Kantar arată că 62% dintre românii din urban intervievați și-ar putea imagina să se mute la țară în următorii doi ani. 59% dintre românii din urban intervievați declară că pandemia le-a influențat sau le-a schimbat opinia privind perspectiva de a locui la țară. Studiul a cuprins peste 15.000 de persoane intervievate din 15 țări europene, inclusiv România.

Întrebați despre avantajele sau dezavantajele de a locui la țară, 74%, respectiv 80% dintre românii intervievați consideră apropierea de natură și beneficiile sale pentru un stil de viață sănătos ca fiind cele mai mari câștiguri. Doar 19% au indicat nivelul chiriei mai scăzut. Avantajele traiului la țară predomină pentru 44% dintre românii din urban.

Condiția principală pentru a locui la țară este de departe o conexiune bună la internet: 69% dintre românii intervievați spun că aceasta este obligatorie, iar pentru un sfert dintre ei este de preferat. De altfel această constatare este comună în rândul cetățenilor celor 15 țări europene participante la sondaj.

De fapt, o conexiune bună la internet a reieșit ca fiind mai importantă decât o infrastructură bună de servicii de sănătate, pe care 54% dintre românii intervievați o consideră esențială, sau decât un transport public bun, considerat de 42% dintre români ca fiind obligatoriu. 46% dintre aceștia consideră că instituțiile bune de învățământ sunt o condiție esențială.

Modul în care UE și guvernele pot realiza potențialul comunităților rurale și pot consolida digitalizarea rurală în cadrul obiectivelor Deceniului Digital este, de asemenea, analizat într-un nou raport produs de Deloitte și comandat de Grupul Vodafone.

„În lumina experiențelor pandemiei, reducerea decalajului dintre urban și rural a devenit și mai importantă în Uniunea Europeană. Așa cum arată noul studiu Digitalizarea Europei, serviciile bune de comunicații reprezintă condiția cel mai mult menționată de către respondenți pentru a se muta în mediul rural, capitol încă insuficient dezvoltat în multe țări. Având în vedere obiectivele Deceniului Digital și investițiile prin Facilitatea de Redresare și Reziliență care vizează transformarea digitală, UE are acum o oportunitate unică de a încuraja coeziunea și de a îmbunătăți calitatea vieții a milioane de cetățeni europeni”, a declarat Inger Paus, director al Vodafone Institute.

Sondajul online realizat de Kantar a cuprins circa 15.000 de cetățeni din 15 țări europene: Cehia, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Marea Britanie. Fiecare eșantion național a cuprins cel puțin 1.000 de persoane intervievate, cu vârste peste 16 ani. Cercetarea a fost efectuată în perioada 5 mai-16 iunie 2021. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion check icon
    Era una pe aici care se plangea ca s-a mutat la tara pentru liniste si ce sa vezi....La tara latra cainele si canta cocosul vecinului ! Ha! Ha! Ha! Cine naiba a mai auzit sa cante coocosul si sa latre cainele la tara!
    • Like 0
    • @ Ion
      Nume check icon
      Asa este. Lumea confunda viata la tara cu cartierele rezidentiale din orase sau eventual pensiuni izolate unde in general este liniste si lumea priveste cerul, rasaritul, apusul si plimbari in natura, etc.
      Ei cred ca la tara nu se face nimic si lumea sta si numai se uita la telenovele. Iarba in curte se tunde singura, cocosul canta numai in pauza de masa a corporatistilor, iar cainii nu latra nici macar la luna. Toti taranii isi permit sa cumpere lemne gata taiate de la Hornbach, iar drujba este folosita numai o data pe an cand se taie bradul de Craciun din padure ca in filmele americane. Iar grajdurile au functiuni de autocuratare - ca cuptoarele smechere - si se transporta singure in zone de compost. Peste tot este canalizare si fosele septice miros a levantica. In fiecare sat exista clinici medicale de renume mondial, iar Glovo, Tazz, Takeaway se bat pentru acoperire. Ah, am uitat de serviciile de spa si mall-uri care sunt peste tot si toate satele au scolile din Ciugud.
      Toate aceste sondaje sunt nefolositoare si bani aruncati. Lumea pur si simplu viseaza si abereaza in astfel de sondaje si multi vor sa para altfel decat sunt in realitate.
      P.S. Ca paranteza. Foarte putin "bucuresteni" am auzit sa nu se planga de "orasul" lor. Iar cand ii intrebi daca este atat de rau in Bucuresti, de ce nu se muta altundeva, in alt oras, incep cu: nu am viata culturala;), scoli, spitale, mall-uri, servicii, UBER, etc etc. Pai de unde atunci 62% din urban vor sa se mute la tara?!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult