Foto Guliver/Getty Images
Statele Unite l-au asasinat pe generalul iranian Qasem Soleimani. Represaliile iraniene nu s-au lăsat așteptate. Rachetele Iranului s-au năpustit asupra a două baze militare americane din Irak. Apoi, probabil, lumea și-a ținut respirația, fiind măcinată de o întrebare: care va fi răspunsul american la acest atac? Poate că Terra a răsuflat ușurată, în clipa în care președintele Trump a declarat că Iranul va fi supus unor sancțiuni economice și nu va primi o replică militară, în ciuda faptului că anterior Trump a amenințat că va merge mai departe (ex. promisiunea lui Trump de a ataca situri culturale ale Iranului; art. 8 pct. 2 lit. (b) (ii) din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale sună astfel: crime de război înseamnă acte precum atacul intenționat asupra unor obiective civile, adică, obiective ce nu sunt militare; ține de forța evidenței că siturile culturale iraniene nu sunt obiective militare).
Înainte să vedem cum stau lucrurile cu sancțiunile economice, n-ar strica să ne amintim de JCPOA - Joint Comprehensive Plan of Action sau, în română, Acordul Nuclear privitor la Iran. Înțelegerea a fost adoptată în 2015, la Viena. În temeiul Acordului nuclear, Iranul se angaja să-și diminueze programele nucleare. Ceilalți participanți la Acordul nuclear au fost membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU - China, Franța, Rusia, Regatul Unit al Marii Britanii și SUA - respectiv Germania și Uniunea Europeană. Cei din urmă se obligau să nu împiedice reintegrarea iraniană în economia globală.
În 2018, SUA se retrage din Acordul nuclear. Eliberate de povara de a se abține de la împiedicarea reintegrării iraniene în economia globală, Staele Unite au inițiat o campanie de „presiune maximă” asupra Iranului, caracterizată, inter alia, prin sancțiuni economice severe. Aceste sancțiuni au inclus reducerea la zero a exporturilor de petrol iranian (întâmplător, sursa vitală a economiei iraniene), pedepsirea Băncii Centrale iraniene și eliminarea Iranului din activități bancare și comerciale internaționale.
Campania de maximă presiune i-a cauzat serioase probleme poporului iranian. Sina Toossi, într-un articol apărut pe site-ul truthout.org, scrie că impactul activității americane de maximă presiune echivalează cu un asediu militar din vremurile medievale.
Human Rights Watch a stabilit că medicamente salvatoare de vieți omenești se găsesc doar în cantități reduse în Iran. Economia iraniană a intrat într-o perioadă de adâncă recesiune. Inflația s-a înălțat până la cer. Totodată, părți mari ale populației nu-și permit alimente de bază.
Acum, după mini-războiul ce a constat în asasinarea lui Soleimani și trântirea unor rachete în bazele americane, Trump ne povestește de (sporite?) sancțiuni economice. Din câte se vede, tactica de presiune maximă n-a fost chiar așa maximă. Pare-se că SUA pot și mai mult. Finalmente, de ce nu și-ar atinge întregul potențial? Statele lumii, totuși, stau relaxate. Bine că se lasă doar cu sancțiuni economice anti-Iran și nu cu un nou conflict militar.
Foto Guliver/Getty Images
În încheiere, aș observa că domnul Cristian Tudor Popescu, într-un articol apărut pe Republica.ro, este de părere că „scăderea nivelului de trai din Iran în urma sancțiunilor americane e o armă mult mai eficientă în a eroda guvernarea religioasă decât uciderea a 3-4 Soleimani”. Probabil că ăsta este și planul...
Totuși, haideți să ne oprim puțin și să ne întrebăm: cum rămâne cu poporul iranian? Următorul gând ar putea să ne treacă prin minte: scăderea nivelului de trai în urma sancțiunilor americane e o armă mult mai eficientă în exterminarea poporului iranian. Cu toate acestea, ce contează națiunea iraniană? Importantă e erodarea guvernării religioase. Referitor la poporul iranian, vorba aceea: shit happens!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Da, dar „apărarea” democrației mondiale este mult mai importantă pentru americani.
Dar spalatii pe creier iraniei...isi merita soarta...asa cum si-ar merita-o in Romania votantii Coalitiei pentru Familie....cei care sunt in mare masura si votanti PSD....
Europa s-a luptat să mențină un echilibru pedâland doar pe acordul de neproliferare nucleară (democrație cu forța nu se poate, Europa nu crede în povești cu zâne). Ce face USA? Se retrage din acord și face politica proprie. Pentru că poate. Și ca să producă ei bombe nestingheriți. Și strică astfel tot efortul europenilor. Ba mai și amenință cu măsuri economice țările care ar îndrăzni să facă totuși comerț cu Iranul. Bate șaua să priceapă iapa, numai că nu pricepe, e nărăvașă. Lipsirea de alimente și medicamente n-o fi și aia o crimă? Iranienii sunt dublu pedepsiți: de regim și de ceilalți care cică le vor binele.
Medicamentele, ajutorul umanitar nu sunt parte din embargo. Revizati conditiile.
Foame? Dar pentru Hezbolah si alte grupari din Iraq si Yemen sunt bani.
N-ati considerat asta?
Ce cauta generalul fumegator in Bagdad? A avut bani de bilet de avion si cont de cheltuieli?
Poate a luat cu imprumut de la europenii care nu cred in povesti cu zane.
Vorbiti mereu: au, să-și facă, etc. Dar hotărăsc asta oamenii de rând? Nu, ci regimul totalitar. N-am fi vrut și noi să avem mâncare și căldură pe vremuri? Ba da, dar ne-a închis nea Nicu robinetul. Voiam să participăm la aiurelile de manifestații megalomanice? Nu, eram obligați. Voiam securitate și nomenclatură, îmbuibarea lor in timp ce noi făceam foamea? Voiam tancuri, voiam oțel? Așa funcționează autocrația, te ține în sărăcie și te spală și pe creier. Se pare că degeaba am avut unul din cele mai crunte regimuri, nu am înțeles mult din asta. Am încercat să înțeleg, având ceva date. Dictatura e ceva odios și acolo așa este. Mai scriați acum aici dacă în locul lui Iohannis era Dragnea? Nici nu mai exista Republica, nu uitați. Știu ce înseamnă dictatura și încerc să atrag atenția ce ușor se poate ajunge la, și cât de greu e sa scapi de.
De ce ar face comert cu iranienii daca singurii care au de castigat sunt dictatorii in sutane? De ce sa intareasca un regim care striga “moarte Americii si marelui Satan”? Exista vreo garantie ca relatiile economice cu Iran ar fi benefice pentru cetateanul de rand?
Obama a incercat o apropiere. Am fost total de acord cu pozitia lui si a Europei. Ce au facut popii? Au dat bani si auintarit o gramada de grupari teroriste anti americane.
Nu am nici o indoiala ca Trump e un idiot sinistru, un panglicar care a pornit toata tevatura din motive politice care sa-l serveasca pe el personal, dar aici vorbim de embargouri in principiu si de dreptul tarilor de a-si modela politica externa strict in conformitate cu interesele lor si a nimanui altcuiva.
US nu sunt responsabile de bunastarea iranienilor.
Da, si noi am fost victime ale unui regim totalitar. Cind nu s-a mai putut am iesit in strada si multi au murit.
Americanii pot foarte simplu sa spuna ca acum e rindul iranienilor sau al venezuelenilor. Cind cooperezi cu regimurile dictatoriale nu faci decit sa le lungesti viata.
https://en.wikipedia.org/wiki/Demographics_of_Iran#Religious_affiliations
Deci, nici vorbă ca „popimea” lor să-i convertească.
O grupare minoritară POATE prelua puterea dacă face ce trebuie când trebuie și cu sprijinul potrivit. S-a întâmplat deseori așa în istorie.
Post-edit: un Lexikon din 2004 dă cifra de 50% musulmani din care 90% șiiți.
Și pentru că trăim în lume și avem informații. Pentru că informația e putere. Chiar dacă numai a minții.
Asta e epicentrul politicii externe a oricarui stat de pe planeta asta.
Daca nu ar actiona in interesul lor si-ar trada propriul popor.
E valabil pentru SUA, Romania, Congo sau Burkina-Faso.
E surprinzator ca trebuie sa o silabisesc. In politica externa nu exista sentimente, prietenii, pomeni sau compromisuri fara nimic la schimb.
Atita timp cit facatorii de politica actioneaza in conformitate cu legile internationale, ei au de dat seama unui singur stapin: poporul care i-a pus acolo.
Ceea ce exita in relatiile internationale sunt interese proprii, nimic altceva.
Cind interesele proprii coincid pentru una sau mai multe tari, se formeaza aliante, tratate politice, economice etc
As fi curios sa vad sursa.
Islam e majoritar in Iran de multe sute de ani.
Se pare ca nu intelegeti cum functioneaza Wikipedia. Ei nu “ inventeza” cum se pare ca credeti dv. La sfirsitul fiecarui paragraf o sa vedeti un numar intre paranteze patrate. In finalul articolului veti gasi sursa biografica de unde au fost extrase datele prezentate. Cind nu sunteti de acord cu ceva, nu polemizati cu Wikipedia ci cu un autor recunoscut in domeniu care a fost citat de Wiki si care a capatat acordul comunitatii Wiki.
Dv aveti tot dreptul sa propuneti idei marginale, ca de exemplu ca Islam era minoritar in Iran cu numai 40 de ani in urma, dar trebuie sa oferiti sursa informatiei si milioane de utilizatori care au acces la aceleasi surse trebuie sa suporte schimbarea/ amplierea articolului.
Oricum, daca nu aveti incredere in Wiki, puteti folosi Encyclopedia Britannica, capitolul Iran si veti gasi evolutia si raspindirea Religiei musulmane in Iran.
Intimplari anecdotice de tipul “ mi-au povestit niste localnici” nu sunt de incredere.
Este adevarat ca, in Romania, pina cind nu se fac recensaminte care sa specifice “ atei” sau “ fara religie” datele sunt mutate spre ortodox.
Desi nu practicati ortodoxismul, nu ati fost catalogat ca evreu, catolic musulman sau mai stiu eu ce, asa cum sugereaza dna Delia ca s-a intimplat in Iran de la 1979 incoace
@ValVerde
Intr-o tara ca Iranul (sau Coreea de N, etc) nu cred in nicio statistica. Probabil ca nu e foarte indicat sa te declari de alta religie decat cea care trebuie. Iar in alte tari (care ne sunt aliati de nadejde, si carora americanii le fac acum jocul) religia e obligatorie, fara ea nu poti sa fii cetatean.... si nu e o religie tocmai pasnica, ci mult mai agresiva decat shia-ismul.
Daca poporul iranian prefera sa aiba relatii economice cu SUA, nu are decit sa-si schimbe dictatura popilor. Cu frumosul sau cu uritul. “It’s up to them” in loc de “Shit happens”
Nu s-a continuat decit cu masuri economice pentru ca rachetele alea “s-au napustit” si au fost “trintite” in bazele americane cu grija sa nu loveasca pe cineva sau ceva. Iranienii au chemat inainte sa fie siguri ca nu e nimeni pe acolo cind cad rachetele. Un fel de “m-am pis... pe ei da’ n-am scos-o din pantaloni”