Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Stimați pasageri Blueair, în caz de goluri financiare, masca de oxigen a statului cade automat. Dar nu pentru voi

Blue Air - pasageri

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Am parcurs rândurile transmise în spațiul public de către fostul CEO al Blueair, ca răspuns la propria opinie cu privire la situația actuală a companiei și respectiv la câteva cauze care au generat-o. Încă din titlu se remarcă faptul că este un titlu de glorie, un avantaj competitiv să fii bun contribuabil în România. Spre știința fostului CEO sunt milioane de persoane fizice și zeci de mii de firme care au această calitate. Desigur, că cifra de 100 de milioane de euro menționată are darul de a epata. Dar, pe de o parte, perioada selectată este absolut arbitrară, iar pe de altă parte, uită tocmai dimensiunea ajutorului de stat primit și evaporat. Opinia mea solicita contribuția netă, cu alte cuvinte ambele fluxuri financiare. Fostul CEO are o vastă experiență în plan economico-financiar (nu știu dacă și aviatic) încât să omită din necunoștință termenul menționat.

Mai mult, se precizează faptul că principalii competitori nu au plătit nicio contribuție către statul român. În primul rând trebuie precizat că respectivii concurenți au alt domiciliu fiscal. În al doilea rând, firme reputate de consultanță economică și financiară, la care ani buni a lucrat și fostul CEO, acordă servicii specializate de optimizare fiscală clienților, inclusiv în domeniul transporturilor aeriene. În al treilea rând, acei competitori la care se face referire, deși sunt departe de a fi companii model în sectorul menționat, nu au uitat niciodată proprii pasageri prin aeroporturile lumii, lăsându-i să se descurce pe cont propriu, deși au cumpărat un bilet care, din punct de vedere juridic, nu este altceva decât un contract între două părți, din care doar una și-a îndeplinit obligațiile.

Sunt acuzat indirect de superficialitate, invocându-se faptul că în realitate situația este mult mai complexă. Aici sunt nevoit să recunosc că așa este: nu am folosit în fundamentarea propriei opinii decât surse publice, prima fiind site-ul companiei ale cărei avioane se odihnesc undeva în Cehia (or plăti în perioada asta taxe și contribuții numai în România?). Site-ul respectiv nu are absolut nicio informație economico-financiară actuală, ci câteva destul de vechi și, evident, demne de pus în vitrina virtuală. Desigur, se va invoca faptul că nefiind companie publică, nu există obligația de a publica situațiile financiare. Asta în timp ce principalii competitori, la care cu emfază se face referire în titlul sub care a fost publicat răspunsul la opinia subsemnatului, sunt companii publice, listate, care aplică principiile și codul de guvernanță corporativă. Găsiți atât pe site-ul Ryanair, cât și Wizzair absolut toate situațiile financiare ale acestora. Semiobscuritatea în care stă compania autohtonă, companie care a digerat recent, pe nemestecate, banul public, adică al tuturor contribuabililor de bună credință la care m-am referit și mai devreme, servește probabil anumitor interese.

În rest, probabil că așteptați cu nerăbdare data reluării zborurilor. Îmi pare rău să o spun, dar vă cam înșelați: din punct de vedere economico-financiar este cvasi-imposibil ca o companie aeriană să opereze profitabil, subliniez profitabil, cu o flotă de numai 5 (cinci) avioane în condițiile în care, după cum am afirmat în opinia precedentă, ponderea cheltuielilor fixe în costul total este imensă, iar efectul economiilor de scară este evident. Acei competitori direcți, invocați de către fostul CEO, au flote proprii formate din sute (!) de avioane, unul dintre ei chiar confirmând zilele acestea o nouă comandă către Airbus, pentru câteva zeci de aeronave.

Nu pot încheia fără a remarca faptul că statul român, pe de o parte, lansează programe pentru reîntoarcerea acasă a românilor emigrați pe această planetă, iar pe de altă parte îi uită în aeroporturi străine pe băștinași, invocând faptul că nu poate interveni în sectorul privat. Așa e, nu poate interveni în sectorul privat cu câteva zeci de mii de euro, o face doar cu zeci de milioane de euro (vezi ajutorul de stat evaporat în nici doi ani).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult