Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Stimați pasageri Blueair, în caz de goluri financiare, masca de oxigen a statului cade automat. Dar nu pentru voi

Blue Air - pasageri

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Am parcurs rândurile transmise în spațiul public de către fostul CEO al Blueair, ca răspuns la propria opinie cu privire la situația actuală a companiei și respectiv la câteva cauze care au generat-o. Încă din titlu se remarcă faptul că este un titlu de glorie, un avantaj competitiv să fii bun contribuabil în România. Spre știința fostului CEO sunt milioane de persoane fizice și zeci de mii de firme care au această calitate. Desigur, că cifra de 100 de milioane de euro menționată are darul de a epata. Dar, pe de o parte, perioada selectată este absolut arbitrară, iar pe de altă parte, uită tocmai dimensiunea ajutorului de stat primit și evaporat. Opinia mea solicita contribuția netă, cu alte cuvinte ambele fluxuri financiare. Fostul CEO are o vastă experiență în plan economico-financiar (nu știu dacă și aviatic) încât să omită din necunoștință termenul menționat.

Mai mult, se precizează faptul că principalii competitori nu au plătit nicio contribuție către statul român. În primul rând trebuie precizat că respectivii concurenți au alt domiciliu fiscal. În al doilea rând, firme reputate de consultanță economică și financiară, la care ani buni a lucrat și fostul CEO, acordă servicii specializate de optimizare fiscală clienților, inclusiv în domeniul transporturilor aeriene. În al treilea rând, acei competitori la care se face referire, deși sunt departe de a fi companii model în sectorul menționat, nu au uitat niciodată proprii pasageri prin aeroporturile lumii, lăsându-i să se descurce pe cont propriu, deși au cumpărat un bilet care, din punct de vedere juridic, nu este altceva decât un contract între două părți, din care doar una și-a îndeplinit obligațiile.

Sunt acuzat indirect de superficialitate, invocându-se faptul că în realitate situația este mult mai complexă. Aici sunt nevoit să recunosc că așa este: nu am folosit în fundamentarea propriei opinii decât surse publice, prima fiind site-ul companiei ale cărei avioane se odihnesc undeva în Cehia (or plăti în perioada asta taxe și contribuții numai în România?). Site-ul respectiv nu are absolut nicio informație economico-financiară actuală, ci câteva destul de vechi și, evident, demne de pus în vitrina virtuală. Desigur, se va invoca faptul că nefiind companie publică, nu există obligația de a publica situațiile financiare. Asta în timp ce principalii competitori, la care cu emfază se face referire în titlul sub care a fost publicat răspunsul la opinia subsemnatului, sunt companii publice, listate, care aplică principiile și codul de guvernanță corporativă. Găsiți atât pe site-ul Ryanair, cât și Wizzair absolut toate situațiile financiare ale acestora. Semiobscuritatea în care stă compania autohtonă, companie care a digerat recent, pe nemestecate, banul public, adică al tuturor contribuabililor de bună credință la care m-am referit și mai devreme, servește probabil anumitor interese.

În rest, probabil că așteptați cu nerăbdare data reluării zborurilor. Îmi pare rău să o spun, dar vă cam înșelați: din punct de vedere economico-financiar este cvasi-imposibil ca o companie aeriană să opereze profitabil, subliniez profitabil, cu o flotă de numai 5 (cinci) avioane în condițiile în care, după cum am afirmat în opinia precedentă, ponderea cheltuielilor fixe în costul total este imensă, iar efectul economiilor de scară este evident. Acei competitori direcți, invocați de către fostul CEO, au flote proprii formate din sute (!) de avioane, unul dintre ei chiar confirmând zilele acestea o nouă comandă către Airbus, pentru câteva zeci de aeronave.

Nu pot încheia fără a remarca faptul că statul român, pe de o parte, lansează programe pentru reîntoarcerea acasă a românilor emigrați pe această planetă, iar pe de altă parte îi uită în aeroporturi străine pe băștinași, invocând faptul că nu poate interveni în sectorul privat. Așa e, nu poate interveni în sectorul privat cu câteva zeci de mii de euro, o face doar cu zeci de milioane de euro (vezi ajutorul de stat evaporat în nici doi ani).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult