Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sunt sigur că în aceste zile, când la TV sunt știri despre greve, niște tineri merg zilnic în spații coworking pentru a dezvolta servicii inovatoare

inflatie - cafe

În perioada 2020-2022, România a printat 130 miliarde de lei. Adică s-a mărit cu 50% numărul de lei din circulație. Dacă acum ai 100 de lei în portofel, 30 sunt printați în ultimii 3 ani.

Paradoxal, după doar un an , nu mai sunt bani, deși s-au printat bani fără număr.

Nu mai sunt bani pentru salariile profesorilor, iar aceștia au intrat în grevă.

Nu mai sunt bani pentru cheltuielile guvernului. Acesta trebuie să reducă cheltuielile.

Totuși, s-au printat bani fără număr, unde au dispărut banii?

Magie? Nu. Doar economie.

Explic mai jos

1. Inflația – taxa care are cel mai mare impact asupra populației

În clasa a XI-a am învățat toți despre inflație la ora de economie. Inflația este o taxă indirectă a statului

Este generată de politica monetară a statului. Adică se printează mai mulți bani decât bunurile și serviciile din piață.

Taxele fiscale ( impozit pe venit, CAS etc) se aplică asupra veniturilor curente. Inflația este o taxă care se aplică asupra tuturor banilor economisiți de-a lungul vieții. Pe scurt, inflația este o taxă mult mai puternică

Toată lumea sărăcește: populație, companii, statul. De aceea acum nu mai sunt bani, deși a trecut doar un an de la printarea de bani fără număr

2. Concluzii

Am intrat în faza a doua a perioadei inflaționiste. Oamenii sunt nemulțumiți, deoarece inflația le-a șters o parte importantă din avere. Puterea de cumpărare a scăzut. Apar grevele.

Statul este obligat să printeze și mai mulți bani pentru a plăti salariile și cheltuielile.

Acest lucru va genera și mai multă inflație. Acest fenomen se numește spirală inflaționistă.

Trăim o perioada unică. O combinație între inflație ( pentru bunurile cumpărate zilnic: hrana etc) și deflație ( scăderea prețurilor pentru locuințe, mașini, deoarece nu se mai iau credite bancare ).

Partea bună este că în asemenea perioade cu probleme economice, apar bunuri și servicii inovatoare. Apple, Google, Uber etc au apărut în perioade de recesiune economică. Asemenea perioade cu oportunități apar o dată la 10 ani.

Sunt sigur că în aceste zile, când la TV sunt știri despre greve, niște tipi și tipe merg zilnic în cafenele, spații coworking etc pentru a dezvolta servicii inovatoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Asteptam bineinteles acele servicii inovatoare, dar poate ar trebui sa discutam serios si de productie de bunuri. Sunt frumoase tot felul de aplicati care ne fac viata mai usoara sau mai dependenta de internet, dar pana la urma consumam mai mult produse decat servicii.
    • Like 1


Îți recomandăm

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Omul bicentenar / sursa foto: Profimedia

Andrew Martin, robotul android devenit om, nu caută să-și ”optimizeze” circuitele, ci solicită un ”downgrade” ireversibil. Într-o eră în care liderii tehnologiei (nu dăm nume) par să reducă dezvoltarea și învățarea umană la un soi de „consum de energie” pentru ”stocarea datelor”, lecția lui Andrew devine felinarul de care noi, oamenii, avem nevoie pentru a nu ne rătăci în propria creație.

Citește mai mult