Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Sunt sigur că în aceste zile, când la TV sunt știri despre greve, niște tineri merg zilnic în spații coworking pentru a dezvolta servicii inovatoare

inflatie - cafe

În perioada 2020-2022, România a printat 130 miliarde de lei. Adică s-a mărit cu 50% numărul de lei din circulație. Dacă acum ai 100 de lei în portofel, 30 sunt printați în ultimii 3 ani.

Paradoxal, după doar un an , nu mai sunt bani, deși s-au printat bani fără număr.

Nu mai sunt bani pentru salariile profesorilor, iar aceștia au intrat în grevă.

Nu mai sunt bani pentru cheltuielile guvernului. Acesta trebuie să reducă cheltuielile.

Totuși, s-au printat bani fără număr, unde au dispărut banii?

Magie? Nu. Doar economie.

Explic mai jos

1. Inflația – taxa care are cel mai mare impact asupra populației

În clasa a XI-a am învățat toți despre inflație la ora de economie. Inflația este o taxă indirectă a statului

Este generată de politica monetară a statului. Adică se printează mai mulți bani decât bunurile și serviciile din piață.

Taxele fiscale ( impozit pe venit, CAS etc) se aplică asupra veniturilor curente. Inflația este o taxă care se aplică asupra tuturor banilor economisiți de-a lungul vieții. Pe scurt, inflația este o taxă mult mai puternică

Toată lumea sărăcește: populație, companii, statul. De aceea acum nu mai sunt bani, deși a trecut doar un an de la printarea de bani fără număr

2. Concluzii

Am intrat în faza a doua a perioadei inflaționiste. Oamenii sunt nemulțumiți, deoarece inflația le-a șters o parte importantă din avere. Puterea de cumpărare a scăzut. Apar grevele.

Statul este obligat să printeze și mai mulți bani pentru a plăti salariile și cheltuielile.

Acest lucru va genera și mai multă inflație. Acest fenomen se numește spirală inflaționistă.

Trăim o perioada unică. O combinație între inflație ( pentru bunurile cumpărate zilnic: hrana etc) și deflație ( scăderea prețurilor pentru locuințe, mașini, deoarece nu se mai iau credite bancare ).

Partea bună este că în asemenea perioade cu probleme economice, apar bunuri și servicii inovatoare. Apple, Google, Uber etc au apărut în perioade de recesiune economică. Asemenea perioade cu oportunități apar o dată la 10 ani.

Sunt sigur că în aceste zile, când la TV sunt știri despre greve, niște tipi și tipe merg zilnic în cafenele, spații coworking etc pentru a dezvolta servicii inovatoare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Asteptam bineinteles acele servicii inovatoare, dar poate ar trebui sa discutam serios si de productie de bunuri. Sunt frumoase tot felul de aplicati care ne fac viata mai usoara sau mai dependenta de internet, dar pana la urma consumam mai mult produse decat servicii.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult