(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)
Zilele trecute, doamna Gabriela Firea a inaugurat un spital gol (fără pacienţi, asistente şi medici), doar camere vopsite, mobilate, pline de aparatură medicală, nici măcar băgată în priză. Arunca priviri tăioase în jur, se credea „atacată” și nedreptăţită de întrebările jurnaliştilor, se apăra spunând că ea la spitale se ocupă doar de clădire, iar de actul medical conducerile spitalelor. Acum vreun an, când se apucase să schimbe nişte manageri de spital (sfârșind, la Colentina, să-i alunge pe neurochirurgii Gobej și Bică), avea competențe mai largi. Dar constanța în declarații este cel mai mic păcat al politicianului român. Iar în ceea ce privește sistemul sanitar, politicăreala a dat rateuri vizibile cu ochiul liber: nu poți la un spital să te comporţi ca la o direcţie de taxe şi impozite de prin ţară, să pui director pe cine „dă bine” la partid.
Revenind la țâfna doamnei Firea, aceasta este muzica ce-i acompaniază fiecare ieșire la rampă. Până acum, intervențiile doamnei Firea au avut loc în spațiu controlat, la partid sau la televiziunile sale. Când se expune însă întrebărilor critice, doamna Firea își pune mâinile în șold. Figura asta cu supărări, buze strânse, aroganţă şi jignirea spectatorilor nu dă bine deloc. Te-ai aștepta de la un politician care ocupă această poziție să fie primarul tuturor, să aibă mintea deschisă şi să accepte şi întrebări incomode, eventual cu zâmbetul pe buze. Te-ai aștepta să emane bunătate şi dragoste faţă de bucureşteni şi oraş, lăsând impresia că este în slujba oamenilor.
Însă doamna primar pare într-o veșnică păruială cu „dușmanii” domniei sale. O mare greşeală a fost ideea cu târg de Crăciun la Guvern, cu scopul vădit de a-i provoca pe manifestanţii de acolo. Ce a reușit cu asta? A reuşit să-şi pună în cap jumătate din Bucureşti şi a mai şi falsat, zicând că va contrapune un târg „autorizat” unei manifestații „neautorizate” (o minciună demontată aici de Cătălin Tolontan). Dar asta mai trădează ceva: sângele fierbinte al doamnei primar. Cum să chemi jandarmii ca să faci cu forța un târg cu oale, papuci şi cârnaţi în mijlocul demonstranților, doar pentru că aşa a decis primăria? Scuze pentru deranj? Vreo urmă de regret? Nici vorbă. Doamna primar nu poate pricepe că manifestanţii de acolo nu sunt infractori, sunt cetățeni ai Bucureștiului pe care doamna a fost aleasă să-l administreze, nu să-l transforme într-un câmp de război. Nicăieri în lume unde apar aceşti revoltaţi (de la New York, la Madrid), nu sunt alergaţi cu jandarmii călare şi nicăieri ei nu cer aprobări de la primărie să facă miting, cum ritos a cerut primăriţa. Poate că doamna primar nu înțelege cum să abordeze problema, cum nu înțelege nici Partidul: asta pentru că manifestanții #rezist nu cer salarii sau pensii mai mari, locuinţe gratis, butelii de aragaz, biciclete sau cine ştie ce favoruri. Dacă ar fi cerut lucruri concrete, Partidul probabil că ar fi dat.
Bună la organizat chefuri, doamna primar s-a ocupat chiar de la începutul mandatului de târguri, scene şi concerte de Anul nou, de Crăciun, chiar și de Paşte. A dovedit că asta ştie să facă, dar pentru mulţi locuitori pare cam scump şi cam des (câteva sute de mii de euro fiecare). Aruncatul cu bani pentru decoruri, scene şi concerte pare o risipă pentru mulţi dintre noi care ne drămuim cu grijă cheltuielile. Poate că puțini dintre bucureștenii care participă la astfel de manifestări conștientizează că, în final, factura tot ei o plătesc, că „nu dă Primăria gratis” nimic și că banii aceia ar fi putut ajunge în parcuri sau parcări.
Nu-i vorbă, că doamna Firea „a tot dat”: vouchere gratuite pentru cumpărat biciclete, bani pentru tinerii căsătoriţi, bani pentru femeile care nasc, alte ajutoare sociale. Doamna primar s-a adresat exclusiv unei categorii de electorat care aparține PSD și care se așteaptă „să primească”. Cu sau fără bicicletă, tot aşa vor vota şi în viitor, ideea deşteaptă ar fi ca primăriţa să facă ceva şi pentru ceilalți votanţi, indecişi sau ostili.
Apropo de vouchere, dacă planul primăriei a fost bun, cele 30.0000 de biciclete nou cumpărate ar trebui să se vadă pe undeva prin Bucureşti, pe străzi sau prin parcuri. Nu le-am văzut nicăieri, e un număr foarte mare de biciclişti care ar trebui să umble prin Capitală. Unde s-au evaporat toate aceste biciclete? Nu le văd nici măcar duminică. Îmi pare că cele 3,3 milioane de euro au fost aruncaţi pe fereastră. Ce a făcut primăriţa de la Paris, în loc să dea gratis vouchere? Anne Hidalgo, primăriţa din 2014, vrea ca Paris să ajungă capitala bicicletei şi are un proiect ca să dubleze lungimea benzilor de ciclism (de la 700 km cât au acum, la 1400 km) şi să creeze 10.000 de locuri noi de parcare pentru biciclete până în 2020. O mică diferență de... gândire. Pentru că nu poți rezolva nimic dacă nu construiești ceva mai întâi.
Ar putea face doamna primar ceva și pentru noi, cei din „Bucureștiul paralel”? Cu puțină bunăvoință, cu mai multă înțelepciune și cu mai puțină țâfnă, da.
Mai întâi ar trebui să uite de bazaconiile declamate acum vreun an, cu „canalul Dunăre-Bucureşti" sau cu „trecerea centurii ocolitoare (autostrada A0) a oraşului Bucureşti în subordinea primăriei”, ele amintesc de altă gogoriţă electorală cu „autostrada suspendată” a lui Sorin Oprescu.
Fostul primar Oprescu a trăit bine-mersi câţiva ani inaugurand nişte proiecte pe care i le-au lăsat înaintaşii săi: de la Traian Băsescu a moştenit pasajul suspendat Basarab (o lucrare spectaculoasă şi de mare utilitate), apoi stadionul Arena Naţională început de Adriean Videanu, alte câteva pasaje suspendate peste şoseaua Barbu Văcărescu, apoi Splaiul Unirii - şoseaua Mihai Bravu, străpungerea Buzeşti - Berzei - Vasile Pârvan – Hasdeu (tot de Videanu începute). Doamna Firea nu are nimic început de fostul primar Oprescu, aşa că nu are ce termina şi inaugura rapid, iar din mandat mai are numai doi ani și jumătate, cam puţin pentru a face ceva de mare anvergură (să nu vorbim de Pasajul de la Piaţa Sudului, inaugurat de doamna Firea de două ori, ba cu o bandă, ba cu două benzi, mă rog, poveste încurcată, nici nu ştiu dacă acum e gata complet).
Ideea doamnei Firea de fluidizare a traficului în Bucureşti, trăgând o dungă continuă de vopsea albă pe asfalt şi marcând bandă cu „rezervat autobuze", a dus la o coadă de maşini la intrarea în oraş pe DN1 de mai mulţi kilometri, până la Săftica. Ce înseamnă să fii diletant pe un subiect atât de sensibil! Nici atunci nu a recunoscut că a greşit, a dat vina pe şoferi, părinţi, şcolari, oricine altcineva, dar nu pe primărie. Este iar o dovadă de miopie politică. Mai este şi o dovadă de alegere proastă a consilierilor, nimeni nu pretinde să le știe pe toate. În definitiv, este însă doar o chestiune de bun simț: nu te poți aștepta ca, eliminând o bandă de circulație într-o zonă în care se circulă bară la bară, să rezolvi problema traficului, decât dacă nu cumva ți-a promis Sfântul Duh că te rezolvă cu o autostradă suspendată.
Mai inteligent decât vopsitul dungilor pe asfalt ar fi să caute vechiul masterplan făcut din 1998 de japonezii de la JICA (poate fi găsit pe Internet, dacă primăria l-a aruncat la coş), ar pune pe cineva de bună credinţă să-l studieze şi ar vedea până unde au ajuns vechii primari cu îndeplinirea lui, continuând ideile pornite de predecesori. Astfel ar reuşi să inaugureze rapid lucrări la câteva noi pasaje în intersecţii extrem de aglomerate (Iancului - Mihai Bravu, Doamna Ghica – Colentina, Reconfigurare Piaţa Victoriei şi a Pasajului Victoriei... este o lista lungă acolo în plan), promiţând la deschiderea lucrărilor, că dumneaei personal se va ocupa să se termine în al doilea mandat.
Mai nou, doamna primar vrea să dea bani pe preluarea ELCEN de la Guvern, (iar se leagă la cap, el tot nerentabil va rămâne, indiferent cine este proprietarul). Mai bine ar cumpăra ieftin nişte vechituri de imobile sau ar face parteneriate public-privat ca să rezolve bubele din oraş de pe Magheru şi Calea Victoriei. De ce nu se ocupă primăria de clădirile distruse absolut goale, în care nu locuieşte nimeni? O serie întreagă de clădiri din centru, de pe Magheru şi Calea Victoriei, au ajuns o ruină (ferestre sparte, uşi de intrare bătute în scânduri, gunoaie şi şobolani), o mare ruşine pentru oraş. Aşa este fostul sediu al Ministerului Energiei de pe Magheru (bănuiesc că este al RAAPPS) sau clădirea fostului CICLOP de lângă Hotel Ambasador tot pe Magheru și multe altele de pe Calea Victoriei.
Chiar nu vede aceste tomberoane care tronează fix în centrul Capitalei României, doar trece zilnic pe acolo cu maşina? Dar premier sau preşedinte, ei nu văd că centrul oraşului este o paragină? Unde mai găseşti o aşa mizerie, un asemenea dezinteres? Artere altădată prospere din Bucureşti, locuri de promenadă, vad comercial - toate ajunse abandonate din vina unor proprietari indolenţi care sunt de fapt tot de la stat, ministere şi agenţii guvernamentale etc.
În fine, dacă doamna primar iubeşte târgurile și tocmai s-a întors din vacanța de la Viena (de unde ne-a trimis vederi), nu mai bine ar face un târg permanent în mijlocul oraşului după modelul Pieţei de delicatese Naschmarkt din Viena? Sunt aproape 120 standuri şi localuri, este cea mai renumită piaţă a Vienei, a devenit un punct de întâlnire atât pentru cei tineri, cât şi pentru cei vârstnici, are wifi gratuit, iar în fiecare sâmbătă se face la un capăt un târg de vechituri. Știți locul acela imens de lângă Biblioteca Națională, în plin centru al Bucureștilor, unde între timp boschetarii și-au ridicat un adevărat orășel din cartoane? Este o groapă de gunoi în plin centru, nu vă deranjează vizual, olfactiv, estetic, doamna primar? Până se lămurește doamna primar cu domnul premier ce ansamblu monumental se va ridica acolo, ce megaclădiri și supercartiere ale Justiției se vor face și care dintre ei își va dăltui numele în marmură, nu poate Primăria să igienizeze zona și să facă un astfel de târg banal?
Idei bune se pot găsi, şansa de a fi primar de Bucureşti este unică şi nu trebuie ratată, altminteri va rămâne în memoria noastră ca un politician arogant, care nu iubeşte oraşul şi nu se gândeşte decât la mărirea personală. Doamna Firea ocupă acum cea mai înaltă funcţie la care poate aspira, ar fi un semn de cumințenie politică să uite prostiile care i se şoptesc în ureche (preşedinte de partid sau chiar de ţară) și să se gândească cum poate obţine un nou mandat. Unii bucureşteni sunt educaţi, plimbaţi prin lume și au aspirații ceva mai mari decât administrația din Voluntari.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.