Prin impozitarea companiilor cu afaceri de peste 50 de milioane de euro guvernul ar aduce la buget doar 1,3 miliarde euro pe an, iar din îmbunătățirea colectării TVA, 7 miliarde de euro pe an - analiză Concordia

Foto: Profimedia

Impozitul pe cifra de afaceri de minimum 1%, aplicabil companiilor cu o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro, o măsură pe care intenționează să o ia guvernul, ar aduce la bugetul de stat doar 1,3 miliarde euro pe an, în timp ce îmbunătățirea colectării TVA ar putea strânge de 7 miliarde de euro pe an, potrivit unei analize realizate de Confederația patronală Concordia.

O astfel de decizie ar genera efecte economice negative semnificative și ar pune în pericol ritmul de creștere și de dezvoltare de care România are nevoie pentru a rămâne competitivă, se arată în studiul făcut de asociația care cuprinde peste 2.000 de firme care activează în România, care adaugă că reducerea inopinată de capital și decuplarea politicilor fiscale de realitatea economică pot duce la inflație și mai mare și pot reduce productivitatea și eficiența într-o economie marcată de valoare adăugată relativ scăzută.

„Din analiza noastră, taxarea cifrei de afaceri așa cum se vehiculează în spațiul public va lovi în mai mult de 700 dintre cele mai importante 1000 de companii din România, cu capital local și străin. Această taxă va avea un efect inflaționist, va afecta negativ exporturile și este pro-ciclică (într-o recesiune pe care nu și-o dorește nimeni, dar care se poate întâmpla și când toate companiile fac pierderi această taxă le poate împinge la faliment sau restructurări semnificative)”, se arată în document.

Efectul imediat, continuă autorii analizei, se va vedea însă în investițiile acestor companii care vor scădea. „Taxa nu ține cont că există sectoare unde se lucrează cu volume mari și marje mici și că există multe motive pentru care companiile realizează profituri mai mici pentru că se dezvoltă, investesc, datorită competiției etc.

Mesajul politic este inconsistent. Dacă au profituri mari atunci companiile sunt rele și au aceste profituri în detrimentul consumatorului. Dacă au profituri mici atunci sigur fac ceva să-l ascundă. Companiile nu pot avea și profit mare și mic în același timp pentru a fi pe placul tuturor politicienilor, ele se uită la piață, la oportunități, la dobânzi, la stabilitatea sistemului fiscal și așa decid cât și cum investesc, la ce prețuri pot comercializa și așa mai departe”.

Mai există și o alte inconsistențe, de exemplu o astfel de taxă nu ține cont de specificul sectoarelor, potrivit reprezentanților asociației. „În retail, volume mari și marje mici; băncile nici măcar nu au cifră de afaceri în sens clasic; în distribuția și furnizarea de energie marjele sunt plafonate și statul are datorii de miliarde la aceste companii; va fi foarte afectată industria automotive, motorul exporturilor românești.

Din analiza noastră reiese că statul vrea să strângă 1.3 miliarde de euro pe an, dar în același timp nu colectăm TVA de 7 miliarde de euro pe an. Dacă ANAF ar îmbunătăți chiar și mediocru colectarea din TVA are face rost de mai mulți bani ca să nu mai spun că are legislație modernă și toate instrumentele pentru a-i penaliza punctual pe cei care abuzează de prețurile de transfer. De ce ani de zile nu s-a făcut nimic ca acum să ajungem la taxă anti-economică și contra-productivă pentru noi este o enigmă", a declarat Radu Burnete, directorul Confederației Patronale Concordia.

sursa analiza Concordia

De ce un prag de 50 de milioane de euro?, se întreabă autorii analizei, care atrag atenția că antreprenorii care operează în România vor fi nevoiți, pentru a-și păstra competitivitatea, să aplice măsuri precum fracționarea producției sau reducerea activității, pentru a evita încadrarea într-un regim fiscal nefavorabil.

„Pragul adus în discuție de 50 de milioane de euro este problematic, dincolo de efectele negative ale unei taxe pe cifra de afaceri în sine. Acest prag vădit aleatoriu – impus din rațiuni politice și pe niciun fundament economic – generează distorsiuni concurențiale între companiile similare, dar care se află de o parte și de cealaltă a pragului. Spre exemplu, o companie cu cifra de afaceri de 49 de milioane de euro și profit fiscal de 3 milioane de lei ar plăti impozit pe profit de aproape 480 de mii de lei, în timp ce o companie cu o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro și același profit ar trebui să plătească 2,5 milioane de lei, adică de peste cinci ori mai mult. În felul acesta, compania aflată sub pragul stabilit arbitrar ar avea un avantaj concurențial artificial, creat într-un mod impredictibil pentru mediul de afaceri. Antreprenorii care operează în România vor fi astfel nevoiți, pentru a-și păstra competitivitatea, să aplice măsuri precum fracționarea producției sau reducerea activității, pentru a evita încadrarea într-un regim fiscal nefavorabil”, se arată în analiza Concordia.

Din cele 756 de companii care ar trece la noul sistem fiscal, cele mai multe desfășoară activități legate de Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice (31 de companii, 4% din totalul celor eligibile – 756), Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor si tutunului neprelucrat (28 de companii, 4% din total), Fabricarea altor piese si accesorii pentru autovehicule si pentru motoare de autovehicule (23 de companii, 3% din total), Alte activități de intermedieri monetare (20 de companii, 3% din total), Comerț cu ridicata al produselor chimice (19 companii, 3% din total), Comerț cu autoturisme si autovehicule ușoare (sub 3,5 tone) (17 companii, 2% din total). Grupând companiile afectate în funcție de sectorul de activitate, cele mai afectate 5 sectoare sunt energia și combustibilii, automotive, sectorul tutunului, cel al comerțului farmaceutic și cel al construcțiilor. Deși nu multe ca număr, puternic afectate sunt și companiile de poștă și telecomunicații, care – prin natura activității – sunt caracterizate de cifre de afaceri mari și marje mici. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp